smv

Poate fi de la MAP, comanda vacuumatica voleti aeroterma, canistra carbon (daca este prevazuta). Nu mai pomenesc de furtunul pentru ventilatie carter la ralanti. Am inteles din discutiile pe aceeasi tema ca unul este astupat cu un surub pe post de dop, la unele modele (!?). Oricum, obligatoriu este ca toate gaurelele sa fie astupate (sa nu corespunda atmosferic).

Intr-adevar, este ceva cam curios; nu am incercat decat sa gasesc o explicatie, fara pretentii de exhaustivitate. Totusi, o sonda depreciata nu cred ca se mai redreseaza iar amestecul ar deveni in astfel de conditii mai bogat decat normal.

Daca masina are 2 sonde lambda (pre si postcatalitica) iar fenomenul apare ca urmare a ceea ce ai relatat mai sus, nu cred sa fie vorba despre contaminare ci numai urmarea fireasca ca sonda postcatalitica (S2O2) isi face datoria (compozitie incorecta a gazelor de ardere la catalizator - expus astfel pericolului de contaminare).

@Nicut Dumitru Florin: Verifica siguranta F2; apoi, daca este cazul, releul de lumini ( mic, negru, al doilea din dr., in partea de jos a tabloului de sig.). Lampile de ceata spate functioneaza ?

Cel mai ieftin, prin targ. La serviceurile specializate iti cer cat ai cumpara o inchidere completa noua.

Daca zgomotul este un tacanit si nu ca o lovitura (cum se manifesta limitarea de cursa a amortizorului amintita de @Viktor), problema nu este acea bucsa care are rolul spus de @bibicu, oricum bine fixata intre saibe de piulita stransa. Bucsele din cauciuc nu sunt de obicei identice si una dintre ele are o zona cilindrica mai mica in diametru care intra in orificiul suportului de prindere de pe puntea spate. Partea aceea din cauciuc este destul de subtire incat, daca cauciucul este slab calitativ, sa se uzeze repede. In acest fel teava aceea de pe tija amortizorului (cea din discutii) poate lovi marginea metalica a orficiului suportului, generand un zgomot relativ discret dar sacaitor, un tacanit manifestat la drum accidentat (tabla masinii este si o buna cutie de rezonanta, facand din "tantar armasar"). Eu am procedat la inlocuirea acelei bucati distruse cu o bucata de furtun cu dimensiuni corespunzatoare, refolosind tampoanele amortizoare inca in stare buna. Nu afirm ca asa ceva se intampla la toata lumea ci este numai o simpla posibilitate.

Pentru eventualitatea in care incerci senzorul IAT atasez tabelul cu valori temp./R.

Cred ca l-ai gasit, fiindca acolo este plasat. Personal, cred ca ar trebui sa investighezi problema de acolo de unde a inceput, de la senzorul IAT. Este posibil ca cel "de ocazie" sa prezinte deviatii de calibrare sau sa nu aiba valoarea necesara pt. E3. Incearca sa-l verifici cu un ohmetru si un termometru in cateva puncte "accesibile" din tabelul din manualul motorului E3 ( ex. la 25 grd.C = 2 k, mai exact 2055ohm; s.a.m.d.). Din pacate acest NTC nu urmareste curba standard de variatie a unui termistor uzual (are o plaja mai mica; se pare ca are structura compusa). Daca ar fi fost unul obisnuit, la magazinele de pe Maica Domnului sunt cate doresti. Propun o incercare de proba: functie de temperatura de afara se poate conecta o rezistenta (obtinuta cu o semireglabila) a carei valoare sa fie concordanta cu tabelul. Se poate afla daca aceasta este cauza sau nu cu cheltuiala si efort neglijabile. Este o propunere, bineinteles.

Nu are cum sa se umple camera de ardere cu benzina ca doar nu toarna cineva cu galeata. Daca ar fi asa s-ar contamina si uleiul din baie cu posibilitati de explozie in carter. Mai repede cred ca este de vina demarorul. Verifica si daca exista scanteie la bujii (existenta inaltei tensiuni). Daca nu, ia-o "pe firul" aprinderii.

Cred ca este vorba despre rulmentii de la roti daca este vorba despre zgomot ca un uruit (parca ai merge pe dunga alba care marcheaza banda de siguranta la autostrada, bineinteles, nu atat de puternic ci la nivel mult mai redus). Daca in viraje, la accelerare, se aud batai, este probabil sa existe si jocuri la capetele planetarelor (trebuie sa identifici care este in interiorul curbei fiindca aceea bate mai tare; repet, in accelerare).

Sau ca sa o nimereasca din prima, sa incerce sa sufle (cu un furtun) in orificiul bujiei de la nr 1. Daca nu este posibil inseamna ca l-a nimerit pe compresie si treaba este ok. Daca daca fasie in galerie (scapa aer) mai invarte 1 tura. Mai este si clasica metoda cu dopul de hartie in locul bujiei ( ca sa renunti la suflat), dar trebuie invartit "mai vioi".

Oricum, problema relatata nu este de la carbuni. Iar pozele ... releva "perfect toate" detaliile! Electromotorul este cu reductor planetar sau nu ?

Verifica cu atentie coroana de pe volanta motorului (este drept, mai dificil). Este posibil sa aiba intr-un loc vreo doi dinti "ciupiti".

Mai este valabil ? Daca, da, sunt amator.

Nu curge deloc. Fata din otel a contactorului se muleaza perfect pe carcasa din Al. A se avea in vedere ca saiba era tot din Al ! Iar in ceea ce priveste micile componente electrice fara rol important prefer sa nu mai apelez la ele fiindca SIGUR sunt toate de slaba calitate. Daca piesele unei masini asamblata de fabrica sunt de slaba calitate, cele destinate substitutiei vor fi de provenienta dubioasa, deci si mai proaste. Este la fel ca telefonul mobil: este bun cat timp rezista acumulatorul original (chiar daca este chinezesc, este facut dupa rigorile brandului). Cu toate ca acest contactor (vaduvit de ordinara saiba bruta din Al) m-a servit totusi pana la urma, daca se va defecta, il voi inlocui cu unul confectionat de mine (senzor Hall).

Pt. @Viktor: Habar n-aveam ca saiba aceea este pt. etansare. Credeam ca e pusa degeaba ! Uite ca eu am ramas fara etansare si functioneaza si acum, dupa 6 ani (facea contact "dupa pofte" de la cateva luni dupa cumpararea automobilului nou) !

Este aceea din poza din dreapta. Este cuplata la contactorul pt lampi mers inapoi si are culoarea albastru - cian. Incearca mai intai sa elimini saiba interpusa pe partea filetata. Daca nu va merge, trebuie altul.

1. Bandajul din panglica de ruleta se introduce pe la baza mica a tobei (partea cu gaurele pe circumferinta); toba este tronconica. Otelul se cositoreste f. bine, numai ca trebuie bine curatat de vopsea si decapat la locul de lipire cu pasta decapanta (poate din cea pt. instalatiile din teava din Cu) sau cu ceva la indemana oricui: aspirina (acid acetilsalicilicum) (atentie: ordinara, netamponata, adica fara alte adaosuri si excipienti !). Se acopera mai intai cu un strat subtire suprafetele de la capetele panglicii de otel care urmeaza a fi suprapuse, apoi se suprapun, se aseaza pe o suprafata plana (o bucata din lemn care trece prin inelul respectiv) si se incalzeste cu letconul partea de deasupra. Se va obtine o lipitura durabila iar grosimea zonei respective va depasi f.f. putin grosimea neta a panglicii suprapuse (dublul gros. panglicii). Lungimea panglicii se stabileste: pe un sablon cu diametrul putin mai mic decat al carcasei tinandu-se seama si de grosimea panglicii sau prin calcul. Se va trasa vizibil prin zgariere locul limita de suprapunere. Se poate face si prin incercari succesive (lipire, presarepe toba, proba in carcasa, scoatere de pe toba, trasare, dezlipire, lipire intr-o pozitie decalata putin, s.a.m.d. Eu asa am facut si am reusit la a treia iteratie). 2. Este ok! Daca cumva s-a rupt ceva, acel lucru este "fundul de U" al uneia din cele 2 protuberante apartinand unuia din discurile dintate sau "rotunjirea" muchiei protuberantei pereche la al doilea disc danturat (cea care produce limitarea in acel fund de U). Daca au "scapat" este un lucru f. bun. 3. Ungerea recomand a se face cu vaselina siliconica insa mentionez ca nu este un punct prea "forte" al mecanismului, acesta fiind confectionat din plastic cu calitati antifrictiune. Numai bine!

Este exact cum au spus colegii de mai sus, arcul se afla in interiorul rotii melcate- cuplaj. Si faptul ca a "carait" ma face sa banuiesc ruperea a cel putin unuia din cele 2 per. de limitatori (din plastic) aflati in interior. Referitor la toba: Diametrul ei este in stare de repaus aproape egal cu diametrul carcasei (alezaj alunecator). Aceasta situatie determina blocarea ei atunci cand banda este impinsa in interior fiindca materialul ei este deformabil (si nu ar fi trebuit sa fie asa). Bandajul se dimensioneaza astfel incat sa intre PRESAT pe toba (sa-i micsoreze diametrul). De aceea am mentionat ca diametrul bandajului sa fie MAI MIC decat diametrul carcasei. Ideea de montare a bandajului in interior este total containdicata fiindca se obtine aprioric blocarea pe care dorim sa o inlaturam. Simuleaza fenomenul prin actionare manuala, asa cum am explicat, si ai sa constati singur efectul de blocare care incepe sa apara inca de la prima spira in interior (nota bene : banda se tine apasata ; incetarea apasarii inseamna "oprirea" care determina destinderea benzii in toba, astfel ca sistemul va fi apt pt a doua actionare = coborare contraindicata, in doua trepte). Fenomenul "dilatarii" latimii benzii nu poate bloca toba decat pe o foarte mica portiune la finalizarea coborarii si de aceea nu subscriu la aceasta cauzalitate avand in vedere cele scrise mai sus (numai daca banda nu si-a dublat latimea ?!!).

Revin, asa cum am promis, cu o schita a zonei din spatele mecanismului (dupa cum am spus anterior, nu am poze):

Nici o problema; poti sa ma intrebi orice legat de tema.

Este un fel de castron care se invarte miscat chiar de banda-cremaliera. Se afla in spatele mecanismului (ordinea: de la capacul carcasei in jos). Prin centrul tobei trece un bolt din plastic (care se elibereaza din siguranta aflata pe fata mecanismului; la cuplaj, prin al carui centru de rotatie trece tot acest bolt). Toba (confectionata dintr-o polietilena translucida) se roteste la partea exterioara intr-un bosaj practicat in corpul de plastic alb al mecanismului, loc in care se produce franarea. Cu toate ca rotita liber, aceasta piesa pare a functiona ok, in momentul cand vei simula coborarea antenei (inainte demontezi motorasul degajandu-l din lagarul melcului) prin impingerea benzii-cremaliera, dupa ce toba va depasi 1 rotatie, vei constata ca incepe sa se franeze si se va bloca in bosaj urmare a "umflarii"ei. In momentul cand vei opri impingerea, in interiorul tobei, dispare forta radiala, banda se va reaseza prin alunecare si va permite o oarecare constrictie a tobei "buclucase" situatie care permite reinceperea celei de-a doua etape de coborare (paliativul folosit de tine).

Acel zgomot (carait) provine de la cuplajul elastic care prin deteriorarea "picioruselor" (un fel de reazeme pt limitare) permite ca arcul sa "sara". Am anticipat (in postare) aceasta agravare a defectiunii daca se continua folosirea in regim de avarie. Dipolul acela (60 lei) este acea banda - cremaliera de care pomeneam si NU este cauza defectiunii. Nici motorasul nu este cauza (cred ca este pe ultimul loc ca probabilitate de defectare). Daca vrei sa rezolvi problema comod dar cu cheltuiala de 150 lei cumpara mai bine antena cu totul. Probabil ca va face serviciu max. atata timp cat a facut si cea ce s-a defectat (cu cat piesele sunt mai recente, cu atat sunt mai slabe calitativ). Antena manuala va functiona, insa va fi cam incomoda. Daca vrei sa nu te coste mai nimic, ai ceva indemanare si simt tehnic, putin timp liber, cateva unelte, poti cu putina munca sa o "rezolvi" pe cea existenta (daca cuplajul nu s-a stricat iremediabil adica piese vitale rupte). Din pacate nu am facut poze (antena nu era a mea si nu se mai afla la mine) insa voi incerca sa schitez piesa si etapele parcurse. Oricum, daca nu folosesti masina poti lua antena in casa ca sa o mesteresti mai ales ca lasata astfel este "pe linie moarta". Deci nu ai ce pierde ci vei avea numai sansele castigului.

Nici nu m-am gandit sa ma adresez celor care au avut noroc de marfa buna (din pacate cele recente sunt mult mai proaste), construita responsabil. Un fost coleg are pe o Dacie o antena italieneasca care are cam 30 ani si functioneaza perfect. Iar in problema cu gresarea, trebuie sa stii si unde trebuie fiindca locul cel mai vulnerabil nu este situat la prima vedere (gresarea segmentelor duce la "ungerea" cu praf !).

Se desface, cum scrie @VAXXi, dar operatiunile reclamate nu sunt nici pe departe de simpla intretinere. Este vorba de proasta calitate a materialului din care este confectionata toba in care se ruleaza banda - cremaliera. In timpul operatiunilor de coborare a antenei, banda se ruleaza prin impingere in interiorul tobei care este fortata sa se roteasca. Toba este insa confectionata dintr-un material plastic inadecvat functiunii fiindca permite dilatarea sa ca urmare a presiunii mecanice (forta radiala ce apare ca rezultanta a fortei tangentiale de impingere). La fiecare rotatie toba se dilata tot mai mult iar cu timpul, dilatarea, la inceput elastica, devine deformatie remanenta. Toba marita in diametru se roteste cu frecare in locasul ei iar cand banda - cremaliera retrage antena, inca de la prima rotatie, se franeaza atat de puternic incat actioneaza oprirea alimentarii motorului (exista un circuit care face acest lucru la o valoare prestabilita a curentului - situatii aflate in mod normal la capetele de cursa antena sus - jos ). Solutia actuala de coborare in doi pasi este una de "avarie" si este posibil sa nu dainuiasca mult fiindca se pot rupe niste picioruse de sprijin (tot plastic) aflate in cuplajul elastic cu torsiune (cu arc). Asta este partea de "teorie" pe care am formulat-o ca urmare a studierii acestui tip de defectiune (nu am gasit nicaieri explicarea acestui fenomen "antena Daewoo") . Ce se poate face (pana nu se defecteaza si cuplajul !) ? - Daca avem posibilitati, prelucram pe strung alta toba confectionata spre ex. din Al, Bz, eventual chiar din textolit, in general un material rigid care sa nu rugineasca, - Daca nu gasim un atelier dotat cu strung, recomand bandajarea tobei existente cu un "cerc" (ca de butoi) confectionat dintr-o banda de ruleta veche, lipita prin suprapunere cu cositor, ajustat locul de suprapunere si orientat in sensul spre desfasurare (ca sa nu impiedice rotirea), cu diametrul exterior preluat dupa cel al locasului tobei. Se preseaza pe toba pana la baza mare a ei (toba este tronconica). Aceasta este solutia adoptata de mine ca urmare a faptului ca prima varianta nu am putut-o accesa. Este drept ca are dezavantajul ruginii (poate fi tratata in CuSO4 si nu se mai corodeaza la umezeala), dar este f. supla si rezolva problema. Poate ca este cam extensiv ce am scris si s-ar fi cerut sa postez la tutoriale dar cred ca va fi de folos.