Criza varstei de mijloc - Midlife crisis

[ileana]

E adevarat ca in jurul varstei de 40 ani ne simtim deziluzionati de viata, ca am renuntat la visele si pasiunile tineretii pentru o slujba bine platita si o familie obisnuita?

Va simtiti tentati sa lasati rutina vietii de zi cu zi in favoarea unei nebunii? Sa incetam sa mai fim perfectii care alearga toata ziua pentru bunastarea familiei si sa ne lasam dusi de valul unei tentatii de moment? Tentatie care de fapt ne poate schimba viata.

[guru]

Avand in vedere ca ritmul de viata este tot mai accelerat, si acest plafon de varsta, tinde sa scada, ca si altele, cum ar fi varsta la care ne apucam de fumat, sau varsta la care se incepe viata sexuala...

[ToPser]

Cateodata ,dar vad copiii si imi trece rapid

[Moshu]

Ce subiect deprimant... (">

[BogdanG]

Topster a dat raspunsul corect ,criza trece cind ai copii si nu-ti mai arde de aventuri de o noapte ,sau daca iti arde tre sa suporti si oalele sparte in cap .

 

Este cel mai periculos sa risti cind ai copii ,daca esti singur mai poti incerca ,te poti da tinar dar cind ai copii nu poti risca sa nu mai ai ce le pune pe masa .

 

Acum depinde ce a vrut sa zica Ileana cu tentatie de moment ? Tentatie sexuala sau altfel de tentatie ?

 

PS> nu exista familie obisnuita ,orice familie este deosebita in felul ei

[Moshu]

Bineinteles ca s-a referit la tentatia sexuala. Adica cu una mai tanara. )

Eu nu pot sa raspund ca am trecut de mult de 40 de ani (si intrebarea se refera la criza de 40). Tentatii? ... sunt la greu. Numai sa faci fata. Financiar, ce credeati?

 

PS Copiii? La varsta asta daca esti om obisnuit, ai oricum copii majori. Asa ca nu se pune.

Edited August 6, 2006 by Moshu

[perfidus]

Bravo Ileana, văd că "A treia întâlnire" a şi lăsat urme. Parcă şi văd un topic cu 20 pagini de acum încolo...

Plouă cumva la Oltenita ?

Concret acum: inevitabil la vârsta noastră apar unele regrete, ceva din vitalitatea şi spiritul de luptă al fiecăruia s-a pierdut pe drum, totul este mai calculat ca la 20 de ani, responsabilitatile iti dau uneori dureri de cap. Dar o discutie cu un prieten vechi, o zi la iarba verde impreuna cu cei dragi, o barfa la cafea, o incursiune in necunoscut de un weekend la peste 350Km sa cunosti oameni pe care-i uneste o marca auto (sau mai mult decat atat), sunt daruri nepretuite si sunt atat de aproape. Atata timp cat mai exista in fiinţa noastră un gram de spirit de aventură, o dorinţă neîndeplinită încă, atunci avem oricând un temei să facem acel pas care ne poate schimba viaţa.

Edited August 6, 2006 by perfidus

[ileana]

In Oltenita a plouat, e bine si racoare. Nu are nici o legatura Varlaamul cu topicul. Daca ar fi sa ma iau dupa "simtamintele" de la Varlaam, l-as fi intitulat "Cum e sa te apropii de 40 de ani si sa te simti ca de 20?

Vreau doar sa aflu parerea voastra fiindca am din ce in ce mai multi prieteni, mai mult sau mai putin apropiati de 40 de ani, care parca au luat-o razna. Isi parasesc familia ptr o aventura sau si mai grav, se casatoresc, neconviinsi fiind ca e alegerea cea mai buna.

[Moshu]

Ileano, ca sa ne mai descretim fruntile, stii cum e cu familia la 40 de ani? Daca o iubesti ai parte de ea. Eu ma apropii vertiginos de nunta de argint, asa ca stiu ce zic.

[perfidus]

Daca pana la 40 de ani nu ai fost hotarat ce sa alegi, apoi sigur dupa 40 n-o sa fii convins ca faci o alegere buna. Stiu si eu exemple. Sunt casatorii de convenienta 90% din cazuri.

Dar daca ai avut de ales pana in 40 de ani si abia acum constati ca de fapt tu ai vrut tot timpul altceva, problema e mai delicata. In cultura noastra mioritica separarea parintilor si divortul se termina intotdeauna urat. Dusmanii intre familii, copii traumatizati. Nu inteleg aceste drame si rivalitati, pentru ca intr-un cuplu nu exista vinovat si nevinovat, alb sau negru. Atunci cand nu mai merge, analizezi şi pui capat. Daca exista inteligenta necesara. Condamn in schimb vehement infidelitatea pentru amorul artei, pe cei ce calca stramb cu inconstienta unui copil care crede ca nu va fi prins.

Edited August 6, 2006 by perfidus

[_romulus_]

Eu cred ca e o realitate. Din pacate, sunt multe momentele in care vezi doar ce ai vrut sa faci si nu ai facut pentru ca nu ai putut. Momente in care nu vezi partea buna a lucrurilor, realizarile, vezi doar deziluziile. Momente in care-ti spui "ce as fi putut face daca...", momente frustrante in care nu mai vezi faptul ca ai realizat o familie, momente in care familia nu mai inseamna mare lucru pentru tine si simti ca viata s-a scurs pe langa tine, cand iti vine sa-ti iei lumea-n cap si sa pleci, sa uiti de tot si de toate, sa incerci sa o iei de la inceput.

[Lapona Antigel]

Pai dupa cele descrise aici, inseamna ca am imbatranit prematur. Eu ma confrunt cu crize d-astea de pe la sfarsitul liceului. Si la drept vorbind, termenul de "criza" e urit, radical si meschin. La venerabila-mi varsta am constatat ca viata te pune fata-n fata cu tot felul de decizii si alegeri unele dpdv sentimental si altele dpdv rational fara sa tina cont de virsta.

[Gica]

Eu pana acum auzisem doar de "criza varstei mijlocii la barbati", ca cica ei (adica noi) ar (am) trece prin asa ceva, se aplica si la femei ??

[Tommy]

Da, dar cu vreo 20 de ani mai devreme

[Lapona Antigel]

Menopauza si andropauza.

Oricum barbatii se maturizeaza mai tarziu sau deloc.

Edited August 7, 2006 by Lapona Antigel

[ticodriver]

Pe mine ma apuca crizele oricum mai tot timpu', desi mai am vreo 14 ani pana la varsta critica

[Tommy]

Menopauza si andropauza.

Oricum barbatii se maturizeaza mai tarziu sau deloc.

 

 

Alea e finalurile, nu varsta mijlocie, si nu au treaba cu maturizarea cerbelului

Edited August 7, 2006 by Tommy

[Lapona Antigel]

Da, la barbati, evident.

[Tommy]

Si la ele.. ca oricum nu le mai vrea nici drequ.

[Lapona Antigel]

Sau aia cu care maturizarea cerebelului n-are legatura defel. Asa ca nu-i bai.

Edited August 7, 2006 by Lapona Antigel

[iulia]

Ca iti vine sa-ti mai iei uneori lumea in cap n-are deloc legatura cu imbatranirea. Ba din contra, rau e cand nu mai poti sa gandesti asa si te resemnezi. Toata viata ai decizii de luat, nu are nici o treaba cu criza de care se vorbeste aici.

[laurentziu83]

Da ce legatura are maturizarea cerebelului cu crizele? Ca eu nu prea gandesc cu el si nu cred ca o sa am vreo problema la partea asta.

 

Ca tot vorbim de crize dintr-astea. Eu mai am aproape 20 de ani pana atunci si deja le resimt, si asta nu din cauza mea, ci din cauza celorlalti. Am ajuns sa imi para rau ca au trecut anii, sa nu mai am cu cine sa merg la o discoteca sau sa agat o gagica, si asta pentru ca pe toti ii preocupa relatiile "serioase", ca, vai doamne, a trecut timpul, acum e timpul pentru altceva. Nu inteleg insa care-i graba sa te legi la cap cu vreo insuratoare, atata timp cat inca iti mai fug ochii pe strada dupa vreo gagica (nu ca nu ti-ar fugi si la 50) si poti sa faci ce vrei. Ma uit prin bataturi pe la altii si ii vad ca nu se prea grabesc, asa ca nu inteleg graba de pe la noi. Pana la urma de pot sa ma bat cu oalele si la 40 de ani, nu-i nevoie la 25.

[Tommy]

Nici eu nu vad legatura intre puterea sexuala si .. maturizare, inteligenta, si alte mangaieri ale orgoliului, etc.

Una tine de animalitatea cu care ne nastem, cealalta de educatie/instruire/evolutie. Dar avem program artistic pina la o varsta.. apoi.. tembelizor.

Edited August 7, 2006 by Tommy

[MethodRO]

Laurentiu tata nu vrei sa te muti la facultate in Bucuresti sa luam noi cluburile si barurile la rand! Acelasi problema o au si prieteni mei parca s-au hodorogit, ei nu prea mai ies la distractii multi au inceput sa se casatoreasca si lucrul care ma deranjaza cel mai mult este ca nu mai am cu cine sa ies la un fotbal baschet, chestii din astea!

Edited August 7, 2006 by MethodRO

[Lapona Antigel]

Are legatura maturizarea cu crizele pentru ca de la o anumita varsta se presupune ca ai ceva experenta si nu mai actionezi sub impulsul momentului, aici implicit intrand si maturizarea sexuala, ci dupa "vocea ratiunii".Si teoretic, in parte, in asta constau si motivele crizelor, ca tre'sa fii responsabil, cumpatat nu mai poti lua decizii instinctiv pentru ca in general, oamenii la varsta despre care se discuta nu mai sunt singuri de obicei, deci deciziile lor ii afecteaza si pe cei din jur.

Edited August 7, 2006 by Lapona Antigel