Jump to content

Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation since 09/15/18 in all areas

  1. 3 points
    Ziua 3 Dimineata a fost alocata vizitarii Pesterii de Gheata. Intrucat am prins o cazare de zile mari, am avut de mers cca.3km pe un drum de munte. Din ce ni s-a spus, o intarziere la sosire te forteaza sa lasi masina in parcari situate la 2-3 km fata de punctul de inceput al traseului. Din fericire, la noi nu a fost cazul, inca o mare bila alba pentru Pensiunea Zeismann. Dupa portia serioasa de gheata am iesit la soare in jurul pranzului. Toata povestea a durat in jur de 1,5 - 2 ore. Interiorul pesterii este amenajat, in cea mai mare part,e insa trebuie avut in vedere ca este o pestera ... de gheata, asa ca o imbracaminte adecvata este binevenita. Nu sunt obligatorii bocancii insa nici in sandale sau espadrile nu va recomand sa mergeti :D. Daca luati o lanterna potenta cu voi, o sa fie extrem de utila ! Imaginea Castelului Werfen pe care o vazusem in seara precedenta a fost decisiva pentru a ne hotari sa il vizitam. Asta a fost unul din punctele in care am avut parte de mult mai mult decat ne asteptam. In primul rand, am aflat la fata locului ca este vorba de castelul in care s-a turnat filmul Where Eagles Dare. A mai gazduit si alte productii, detalii se gasesc pe net. Impresia generala a fost foarte buna. Nu ca ar fi fost o surpriza insa am constatat ca totul e in stare buna, renovat si intretinut. Numar foarte mare de turisti, extrem de multi chinezi cu care ti-e foarte greu sa te intelegi. Un mic minus il reprezinta tururile cu ghid. Exista doar tur "live" in germana/austriaca, restul de participanti primesc un iPod cu inregistrari. Nu pot sa spun ca a fost un dezastru insa jucaria a dat rateuri cand iti era lumea mai draga. Bila alba pentru ghida care a fost foarte prompta si a raspuns bine la toate intrebarile si solicitarile primite. Castelul are cateva elemente care il fac unic, am plecat multumiti de experienta. Trebuie sa recunosc ca la starea respectiva a contribuit foarte mult un spectacol despre care am aflat doar la fata locului si pe care l-am prins intamplator. Este vorba de un show, ca nu pot sa ii spun altfel, in care personajele principale sunt pasari de prada si dresorii acestora. A fost prima data cand am vazut asa ceva si a fost impresionant. Desi era clar ca oamenii aia stiau ce fac, au existat si cateva incidente. Fara nicio intentie evidenta din partea fiarelor, s-a lasat cu urme de sange si mici rani. Totusi, se vedea ca exista o legatura si un respect reciproc intre protagonisti. Inevitabil ne-am aruncat de cateva ori in iarba cand suierau pasaroii deasupra capetelor noastre insa nu am vazut pe nimeni sa lesine sau sa tipe ca un apucat :)) Spectacolul a culminat cu dihania din poza de mai jos, mentionez ca era un puiut :D. Zoboara ce zboara si apoi ii vine cheful sa aterizeze in multime sa sa o ia fix inspre noi. Copii in stanga, copii in dreapta ... se opreste namila la un metru de noi. Se uita de parca ne intreaba " Sar'na ... aveti cumva niste carne ? " Totul s-a terminat in conditii bune iar ziua respectiva deja promitea ca vom avea o vacanta plina. Si da, urmau sa mai vina cateva zile memorabile pe care o sa vi le povestesc. Am pornit la pas, binedispusi, spre Kaprun, al treilea popas al vacantei.
  2. 2 points
    Nu e frumos ce spui Acesta este un forum public si ...poate.... Dar, lasa ca dormi la noi cateva zile pana uita
  3. 1 point
    Lasa, e bine ca e cu resume si nu abort. La anul ma gandesc sa iti copiez traseul cu @mirceajo fiindca pozele alea sunt superbe.
  4. 1 point
    Sau sa incalc cu bunastiinta Regulamentul postand un anunt de vanzare (mascat) in afara Bursei !
  5. 1 point
    Cred ca ma complic degeaba... merge destul de usor volanul si asa (cam mare totusi covrigul, pe ala l-as schimba). Azi am deblocat blocajul egr-ului, nu imi placea comportamentul. Consum mare, putere parca mai mica si nu scadea cum trebuie la ralanti. Statea nitel pe la 1100, dupa aia la 800 si abia dupa 2-3 secunde la 600. Munca dracu, de ginecolog, sa desfaci egr-ul fara sa dai galeria de admisie jos... evident, am pierdut o piulita (inlocuita cu alta) :)) Am dat mai mic tps-ul, ochiometric, iar reset si idle learn, acum sa vedem cum se comporta.
  6. 1 point
    Am mai gasit cateva poze faine de la Werfen, asa ca adaug inca una acum. Ziua 4 Noaptea am petrecut-o la First Mountain Hotel Kaprun, orecum mergand pe reteta din ziua anterioara. Nu va ganditi ca denumirea provine de la faptul ca hotelul ar fi de fite sau de 5*. Nici vorba, denumirea a fost aleasa pentru ca hotelul cu pricina este cel mai apropiat de munte. Ne-a cam interesat acest aspect pentru ca ziua a fost destinata revederii unor locuri de care ne-am indragostit in trecut. Este vorba de Mooserboden si Wasserfallboden, doua lacuri de acumulare pe care le-as revizita oricand cu aceeasi placere. Destinatia asta are atat aspecte placute cat si mai putin placute, din punct de vedere al drumului. Neplacut e faptul ca nu poti sa te bucuri de drumul de munte ca sofer. Asta pentru ca accesul este posibil doar cu niste autobuze speciale. A ... si mai este funicularul . Cel din link nu mai este chiar de actualitate, la fata locului am gasit unul nou insa traseul este cel pe care il stiam de la ultima vizita. Al doilea aspect mai putin placut tine de faptul ca, desi se organizeaza tururi de vizitare a barajului (doar cel de sus, din ce stiu), organizarea nu prea este ... la inaltime. Din nou am ratat vizita in interiorul monstrului de beton pentru ca se aplica politica "se pleaca la ora de... sau de indata ce se aduna minim X oameni". Cam greu sa faci o planificare si sa te incadrezi in ea in acest context, pentru noi ar fi insemnat sa pierdem 2,5 ore. In fine, un motiv bun pentru a reveni ;). Faptul ca nu poti folosi masina personala pentru a ajunge sus are si parti pozitive. In primul rand, scapi de problemele legate de parcare si timpii de asteptare lungi. Autobuzele au un program respectat cu sfiintenie si acopera foarte bine volumul mare de turisti. Totusi, noi am ajuns la prima ora a zilei, s-ar putea ca impresia mea sa nu fie valabila atunci cand dau navala grupurile de chinezi. Prin urmare, recomand sosirea la punctul de plecare la o ora cat mai matinala. Super meseriasi soferii si soferitele autobuzelor, au tot ce le trebuie pentru a fi acolo ! Am uitat sa preciez ca drumul are o singura banda prevazuta cu refugii din loc in loc. Doar acolo pot trece doua autobuze unul pe langa celalalt, ceea ce presupune o buna sincronizare pentru ca nu prea se asteapta si nici nu se franeaza inutil. Mai sunt si cateva tuneluri, spectaculoase si ele. Sapate direct in stanca si doar cu putin mai mari decat un autobuz. Cu atat mai mult i-am apreciat pe soferi, cu cat viteza de deplasare a fost batuta in cuie la 50km/h si singura avarie pe care am observat-o la autobuze a fost o singura oglinda laterala usor zgariata. Gratie faptului ca nu esti nevoit sa te concentrezi la sofat, ai ocazia sa de bucuri de peisaj. De sus peisajele sunt mult mai vizibile. Daca ai parte de zi insorita, nu prea iti vine sa te grabesti cu coborarea. Wasserfallboden: Mooserboden: Desi in trecut nu am gasit Flori de Colt in aceste locuri, de data asta am presimtit ca o sa dam peste ele. Presimtirea a fost buna, am gasit 6 exemplare perfect incadrate in peisaj. Nu mai putin placuti am fost impresionati de Gentiana. Cu toate ca stiam un loc in care Gentiana are o alta prestanta (urmeaza ...) ne-am bucurat sa o regasim si aici. Albastrul asta te baga in boala ! Facand parte din Parcul National Hohe Tauren, nu prea ai cum sa te uiti imprejur si sa nu vezi ghetari. Ne-am fatait putin prin zona, ocazie cu care am inceput sa avem ceva dubii legate de configuratia locului. Din pacate problema nu era la noi ci se datora incalzirii globale. Fata de ultima data cand am fost aici (parca in 2010), ghetarii s-au micsorat considerabil :(. Am decis ca nu are sens sa pierdem 2,5 ore asteptand o posibila vizita in interiorul barajului, desi ar fi fost al naibii de interesant sa vedem ce se afla in interiorul constructiei aflate la peste 2000 m altitudine. In schimb, am decis sa facem o vizita scurta pe Kitzsteinhorn cu toate ca nu ne aflam in sezonul de schi. A fost prima data in aceasta excursie cand am depasit altitudinea sugerata in titlul topicului. Obisnuim sa schiem intr-o alta zona din Austria, ceva mai prietenoasa atat din punct de vedere al costurilor cat si din punct de vedere al experientei de schi. Nu am fost pana acum pe Kitzsteinhorn si nu cred ca o sa revenim, cel putin nu in timpul sezonului de iarna. Mi s-a parut totul atat de ametitor incat cu greu pot sa imi imaginez cum arata o zi plina de schiori. Instalatii peste instalatii, telescaune in toate directiile, gondole, funicular, agitatie mare ... Nu ma intelegeti gresit, recomand oricarui pasionat de sporturi de munte sa incerce pe propria piele. Pentru noi a fost coplesitor, cel mai probabil o sa ramanem la partiile de pensionari :D. Spre dupa-amiaza am inceput sa ne repliem catre urmatoarea destinatie, Resia. Fiind intr-o zona ceva mai populata, am zis ca este momentul oportun pentru a incerca sa luam un lichid de servo-directie in ideea ca urmau niste trasee ceva mai solicitante. Cum drumul trecea prin Zell am See, am incercat la cateva magazine de "profil". Greu, tare greu. In afara de cateva consumabile elementare, nu am gasit ce cautam. Insa am reusit sa obtinem niste indicatii extrem de pretioase. Un tanar foarte amabil ne-a trimis in satul vecin (din nou, din fericire drumul trecea pe acolo !) si am reusit sa rezolvam problema. Reusit in sensul ca am luat uleiul insa schimbul urma sa fie facut mai tarziu. Traseul a fost lejer, preponderent autostrada cunoscuta spre Innsbruck, deci nu a avut niciun istoric. Seara am ajuns fara probleme in Tyrolul de Sud, Italia. Vreo 2-3 zile am avut o senzatie super-nasoala. Desi eram in Italia, nimic nu dadea de inteles ca am fi fost in Italia ... Detalii in episodul urmator.
  7. 1 point
    Rezolvat sí sistemul de fixare. In doua moduri de blocare la mina sau cu cheie (13mm) o toleranta de stinga-dreapta de 10mm, plus usor in diagonala pe stinga-dreapta. Asta multumita lu' taticu lu' Stefan cel Mare.
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+03:00
×