mihai_

@Salex, de acord. 🙂 Singura parte pozitiva este colierul lat, care vine premontat (sudat) pe teava tobei finale. Daca nu reusesc separarea, cred ca voi fi nevoit sa inlocuiesc si toba finala, care si-a cam facut datoria, ce-i drept.

Apropo, instrucțiunile din manualul de service sunt prea optimiste. 🙂 Macar e clar ca nu s-ar fi cerut aplicare de substanta pentru etansare.

Am reușit să introduc un separator de țevi în zona aia strâmtă, dar alunecă la un moment dat când încerc separarea, și n-as strânge mai tare pentru riscul de a deforma țeava tobei finale. Cred că nu am de ales decât să tai țeava tobei intermediare, dar și acolo e o problema: din cauza accesului, am cursă cu fierăstrău manual de doar 3-4 cm, iar țeava este din material f. f. tare. Știu ca exista tăietor cu lanț cu role, dar mai greu de găsit unul cu role suficient de tari pentru otel - majoritatea sunt doar pentru cupru / neferoase. @Viktor, ai vreo idee năstrușnică? 🙂

Mulțumesc pentru răspuns! Din păcate, țeava tobei finale trece peste o parte din puntea spate. În ultimă instanță, mă gândesc să sacrific țeava tobei intermediare (pentru ca oricum o înlocuiesc), în apropiere de îmbinarea cu țeava tobei finale, și să *sper* că voi putea extrage ulterior bucata rămasă. Ce era ieșit în exterior era relativ moale - surprinzător, având în vedere vârsta -, și speranța e ca și în interior ar fi la fel. Asa citisem și eu, dar pare sa fie o practică, contrar manualelor de service.

Salutare tuturor! Știe cineva vreun truc pentru deconectarea țevii tobei finale de la țeava tobei intermediare? Din fericire, clema e lată și nu a făcut șanț. Din nefericire, s-a utilizat mult silicon de etanșare, între țevi, și nu se mișcă deloc, având contact pe aprox. 10 cm lungime. Capătul țevii tobei are două șanțuri, pentru a permite lărgirea, dar nu pot introduce nimic acolo, clema fiind sudata pe țeavă, din fabrică, într-un punct. Șurubul se poate desface, și se poate largi puțin clema. Am încercat sa lărgesc capătul țevii cu o daltă pentru lemn, îngustă, dar lărgirea e infimă, sub 1 mm, plus ca nu este acces pentru a face acest lucru pe toată circumferința. Se exclud: Flacără, fiind f. aproape de rezervor. Separator de țevi, spațiul fiind extrem de limitat. Tăierea, ca ultima soluție. Mulțumesc anticipat pentru idei! PS: Scopul este înlocuirea tobei intermediare, deci cea finală va fi reutilizată.

Imi poti spune, te rog, cum ai procedat sa demontezi rola de pe intinzator? La mine se pare ca surubul respectiv e intepenit bine. Nu stiu daca e cu filet invers, si deci nu stiu cat de tare sa fortez... Surubul cu care se monteaza intinzatorul in sine se desface usor.

M-am inspirat din modul de interpretare a datelor de stare ABS de aici, si am citit viteza data de senzorii fiecarei roti prin ALDL, invartind manual de fiecare roata ridicata de la sol - toti senzorii par functionali. N-ar strica sa fac si un test comparativ intre ei, in timpul mersului. Un plus e ca metoda asta confirma si integritatea cablajelor respective, pana la EBCM. Ideal ar fi sa gasesc cum se obtin codurile de eroare, care ar putea fi reprezentate fiecare de cate un bit din sirul de date. Poate similar cum sunt obtinute de la ECM.

Pai daca nu-mi da pace... 🙂

Asa am procedat - repetata intializarea modulatorului hidraunic de cateva ori, urmata de aerisirea ambelor parti ale lui. N-a iesit aer deloc, ci doar lichid. Martorul ABS nu a ramas aprins in niciun moment, si am repetat procedura de mai multe ori. Voi verifica electric atunci, sa vad ce descopar. Apropo, un simptom pe care am uitat sa-l mentionez este ca intializarea modulatorului hidraunic, la acei 5 km/h, foloseste mult curent, incat palpaie becurile in bord, chiar si indicatorul de temperatura al lichidului de racire se misca cateva grade inainte si inapoi in acel moment. Oare sa fie vorba de un acumulator obosit, ca e destul de vechi deja, care poate trage mult curent mai tot timpul ca sa se incarce, de ramane prea putina putere pentru restul? Alternatorul produce tensiune in plaja normala. Probabil ar fi util un clampmetru care sa masoare curent continuu, dar nu am.

Multumesc pentru raspuns! Cred ca o sa incerc o aerisire pentru inceput, sa vad ce se intampla, daca iese ceva aer. Pareri despre pasii 2 si 3 de mai sus, de cate ori sa-i repet in caz de comportament normal? Poate doar o singura repetare? In alt loc vad ca se recomanda comutarea electrovalvelor de mai multe ori: Apropo, n-am sesizat nicio problema de comportament, chiar si cand franez tare pe carosabil ud, cand intra in actiune ABS-ul. Da, dar greu de gasit un astfel de scanner pentru ALDL. Am folosit in trecut EFILive, dar se conecteaza doar la ECU, unde nu era afisat niciun DTC. Buna metoda, in caz ca nu ajung niciunde cu aerisirea, multumesc!

Salutare tuturor! Am urmatoarea problema legata de ABS: De la o vreme, si parca tot mai des, ramane aprins martorul ABS (uneori impreuna si cu BRAKE - indicator avertizare sistem franare) dupa initializarea modulatorului hidraulic la prima plecare de pe loc, cand se ating pentru prima data 5 km/h, cand se si aude zgomotul respectiv (al electrovalvelor modulatorului?). Initial am banuit ca e vorba de un contact imperfect la masa, cum a sesizat @nino aici, si l-am refacut, ceea ce aparent a rezolvat problema pentru un timp (sau doar a resetat erorile?). Dar problema a revenit, deci poate a fost doar o coincidenta. Acum banuiesc ca ar putea exista aer in modularorul hidraulic, din doua motive: S-au schimbat conductele de frana in trecut, cand poate ca a urcat aer in modulator, iar aerisirea cilindrilor si etrierilor nu a fost suficienta. Cursa pedalei de frana este scurta cu motorul oprit, dar destul de lunga cu el pornit. As purcede la aerisirea modulatorului, dar in manualul de service e neclara procedura: De cate ori se repeta pasii 2 si 3? In continuare avem: Apropo, din cate tin minte din teste din trecut, e suficient sa ridic o roata din față si sa pornesc motorul pentru prima parte. Diferentialul va da voie motorului sa invarta roata, iar sistem va crede ca a atins 5 km/h si va initializa modulatorul hidraulic. Pareri?

De tinut minte, merci de confirmare ca e OK! 👏 Totusi, frumoase amintiri. Haha! 🤣

Apropo, oare nu ar merge ridicate ambele roti, pe doua capre serioase, ca sa se simuleze ridicarea pe elevator? Bineînțeles, cu rotile din spate asigurate + frâna de mana. Ma gândesc ca în felul asta roata opusa ajuta la ridicarea, prin intermediul barei stabilizatoare, a ansamblului de pe partea cealaltă, și deci e mai putina presiune pe bratul inferior al suspensiei.

Ah, buna observatia, intr-adevar.

Ceva de genul asta am fost nevoit sa fac si eu, dar am ridicat de sub discul de frana, cu un lemn intre el si al doilea cric. Am ridicat doar putin, nu cat sa ridic masina de pe capra. Sper sa nu fi stricat ceva, totusi. 🙂 Data viitoare o sa stiu mai bine, merci din nou de sfaturi!