Jump to content

john

Membru
  • Posts

    1225
  • Joined

  • Last visited

Everything posted by john

  1. Pornind de la topicul de mare succes "Litoralul romanesc vs all others, Initial 'In Ultimul Hal- cum sa iei HIV ducandu-te la mare'" care a devenit un versus litoral romanesc, bulgaresc, turcesc, grecesc, all inclusive, etc m-am gandit si la un tipic similar dar despre munte, si mai exact statiunile de ski din Romania vs cele din afara. Topicul se refera exclusiv la ski, nu la turismul montan. Daca in cazul litoralului se mai poti gasi, poate (rar), cazare si mancare cu preturi si calitate acceptabile, fara aglomeratie excesiva si ski-jet-uri peste oameni, masini pe plaja, etc, in cazul ski-ului ai nevoie de partii intretinute, suficient de lungi/late/multe, transport pe cablu la preturi omenesti si fara sa astepti ore intregi. Eu am schiat prima data in iarna trecuta (exceptand vreo 2 dati x 15 minute mai demult) in Poiana Brasov (Brad, Drumul Rosu), Bunloc (nu exista partii amenajate –freeride- insa aici m-am simtit cel mai bine din cauza ca nu era aglomerat, nici pe “partii” nici la telescaun – aici insa trebuia asteptat sa se adune macar 8, 10 persoane sa porneasca, mai putin partea de jos unde trebuie sa iei schiurile in spate din cauza santurilor facute de tiganii care fura lemne) si Azuga (Sorica), in total sub 10 ore de schiat. Apoi am mers in Austria la Ischgl pentru o saptamana. Am fost 7 persoane intr-un apartament, costurile cazarii fiind cam de 18 euro de persoana / noapte, plus o taxa de curatenie la sfarsit, ceea ce a dus pretul la aprox. 20eur / noapte. Apartamentul era situat intr-o vila la etajul doi, iar la etajul unu locuiau proprietarii. Am completat si niste formulare de cazare, oamenii plateau impozit pe banii aia. Apartamentul avea 4 camere cu chiuveta si o bucatarie complet utilata (vase, masina de spalat vase, plita electrica, hota, cuptor cu microunde, frigider, televizor, chiar si detergent, practic nu am mai avut nevoie de nimic) , toate cu balcon, plus hol si 2 bai. Apa calda si caldura fara nici un fel de probleme/intreruperi (ca la noi). La parter am avut un suport incalzit pentru clapari, dimineata acestia fiind uscati si calzi. Nici la hotel de 4*+ nu am vazut asa curatenie, din taxa de la sfarsit am inteles ca plateau pe cineva sa pregateasca apartamentul pentru urmatorii turisti. Detalii despre zona, sursa dorededuca.ro: "O staţiune superbă în Top 5 din Austria, în Tirol la graniţa cu Elveţia. Domeniul este mare şi se întinde atât în zona austriacă cât şi în zona elveţiană, graniţa fiind undeva în mijlocul pârtiilor. Aproape o sută de pârtii, zăpadă cât cuprinde, atmosferă incendiară seara în apres-ski-uri, pensiuni cu arhitectură tradiţională ... un loc excelent pentru vacanţa de iarnă. Ischgl este o staţiune modernă mai degrabă decât un sătuc liniştit austriac aşa că nu vă faceţi planuri că veţi dormi foarte mult. Fiind foarte populară, uneori poate părea un pic cam aglomerată. Pârtii & Skilifts. Domeniul Silvretta Arena cuprinde zona Ischgl (Austria) şi Samnaum (Elvetia). Lungimea totală a pârtiilor este de 235 km din care: 38 km dificultate uşoară, 132 dificultate medie, 45 km de dificultate ridicată şi 20 km de ski route. Instalaţiile de transport pe cablu sunt numeroase şi foarte moderne: 2 telecabine, 3 gondole, 23 de telescaune si 12 ate. Cea mai mare parte a domeniului schiabil este cuprins între 2000 m si 2782 m astfel încât sezonul de schi începe în noiembrie şi se termină în mai pe pârtiile nordice. Datorită altitudinii şi condiţiilor meteo favorabile, Ischgl este numai bun pentru freeriders începători (zona vârfului Idjoch) şi cei mai curajosi (zona vârfurilor Pardatschgrat si Palinkopf). Aici există unul din cele mai bine amenajate snowpark-uri din Europa pentru snowboarder-i. Cazarea chiar în Ischgl este destul de scumpă însă se poate sta decent în Mathon, Kappl sau Galtur la 4, 8 respectiv 10 km mai departe (autobuze gratuite din 10 în 10 minute). Preţurile variază între 17 Euro/pers/zi la pensiunile cu apartamente din satele de lângă Ischgl (Mathon, Kapll, See) şi 110 Euro/pers/zi la hotelurile de 4-5 stele din centru. Skipass: 1 zi (37 - 41 Euro), 6 zile (189 - 219 Euro), 13 zile (330 - 383 Euro) Sezon full: 22.12.2007 - 04.01.2008 si 26.01.2008 - 28.03.2008 Extra sezon: 30.11.2007 - 21.12.2007, 05.01.2008 - 25.01.2008 si 29.03.2008 - 13.04.2008" Skipass-ul cuprinde de fapt si Galtur (40km de partii intretinute plus 20km de partii “neintretinute”, adica cam ca ale noastre, cel putin) si Kappl cu tot cam atatia km de partii (am fost in fiecare cate o zi, in rest in Ischgl / Samnaum. Practic skipass-ul e valabil pentru peste 300km de partii amenajate si monitorizate plus multi km de partii perfect practicabile, insa nu la acelasi nivel (pentru ei) Galtur si Kappl sunt mult mai libere, practic si la ora 12 inca mergeam pe partii pe care se vedeau urmele de la ratrack Am mers cu niste amici ce s-au ocupat de organizare/cazare/rezervare, cu masina lor, astfel in cele 2 zile petrecute in Kappl si Galtur am folosit un pic si autobuzul. Acesta am inteles ca e gratuit in zona in care e valabil skipass-ul, si poti sa juri ca a iesit din fabrica cu 5 minute inainte. Despre respectarea orarului nu mai are sens sa zic nimic.. Alte lucruri interesante: - Parcarea e gratuita. Exista la cateva sute de m de telegondola principala de jos o parcare uriasa in care te asteapta niste ghizi si iti arata unde/cum sa parchezi, pentru a evita parcarile aiurea ale unora, blocarea altor masini, etc. Niciodata nu am vazut parcarea aia plina, si cam toti acolo parcau. In plus, langa mai era inca o parcare cam de aceleasi dimensiuni, probabil de rezerva, insa nu a fost cazul sa o foloseasca si pe aia. - Toalete gramada, cu tot ce trebuie, la telescaune. Free - Noaptea scaunele sunt pastrate in interior, la ultima tura sunt scoase de pe cablu. Am vazut si la noi unele instalatii mai noi, similare cu ale lor (de fapt facute de aceleasi firme) insa ale noastre stau noaptea cu scaunele afara. Majoritatea bancilor au 6 sau chiar 8 locuri si o cupola de sticla in caz ca e vremea mai naspa. Mai demult am fost (fara legatura cu schiatul) la Straja si cab. Rusu/IEFS unde exista doar un telescaun ordinar din lemn si vreo 2-3 teleschiuri si toate scaunele erau acoperite cu un strat gros de zapada/gheata. Am pus o geaca peste si pe drum (in mod normal trebuia sa dureze max. 15 minute insa a durat peste trei sferturi de ora, pentru ca fiind in perioada de Craciun, cabanele de sus se aprovizionau cu diverse, si astfel telescaunul era oprit din max. 3 in 3 minute ori sa incarce de sus butelii, navete goale/tomberoane de gunoi ori de jos diverse marfuri si alte lucruri – inclusiv un FRIGIDER MARE, care evident trebuiau si legate/asigurate si pentru fiecare era necesara o pauza si la capatul celalalt pentru descarcare) tot stratul s-a topit si am ajuns la cabana fleasca, gasind camera evident RECE, desi sunasem inclusiv in dimineata respective sa re-re-re-confirmam ca venim si déjà suntem langa telescaun si asteptam sa porneasca (sa sa stranga suficienti clienti ca sa porneasca instalatia fara sa dea faliment). Motiv: nu stiam sigur daca/cand veniti. - Harti gratuite cu toata zona, avand in vedere ca e destul de mare, plus panouri electronice care indica ce partii sunt deschise (doar in ultima zi am prins 2 partii inchise, spre Palinkopf, era ceata) - Posibilitatea de a lasa schiurile sus, intr-o chestie incuiata, pentru 1 euro pe zi, pentru e evita caratul acasa seara si intoarcerea in dimineata urmatoare cu ele - Snowmobile si elicoptere pentru interventie rapida in cazul accidentarilor (am vazut cateva interventii). Evident ca alte snowmobile, particulare, nu existau. - Diverse parcuri de distractie, pista pentru coborare rapida si pista speciala de slalom, ambele cronometrau timpul parcurs si viteza maxima, trambuline (unele uriase, aveau si niste saltele pentru aterizat, tot uriase) plus multe alte locuri speciale ‘fun’. Am vazut (doar) pe pliante si partii pentru saniute. In Galtur pe pista de viteza am primit jos si un bon sa merg sa imi ridic gratuit poza de la coborare insa nu am mai avut timp, plus un bon pentru un hotdog free (am trecut de 70km/h ) Aici chiar am avut impresia de statiune de ski parasite, am mers de mai multe ori pe partii destul de lungi fara sa vad pe nimeni. Abia dupa pranz au mai aparut cativa oameni. - Partiile in stare impecabila atat dimineata cat si in cursul zilei (am vazut 10 ratrack-uri pe o singura partie, in paralel, de 3 ori cap-coada, in perioada pranzului cand multi mergeau la masa) - Teleschi-urile (ate) putine, pe distante scurte (practic leaga unele telescaune, sau sunt la marginea snowpark-urilor) si aproape nefolosite. Sus doar dai drumul la T-ul ala, nu ca la Sorica unde un incepator se arunca in cap si/sau o ia la vale. La inceput si la sfarsit sunt cabine de unde operatorii care evident 90% din timp stau degeaba observa traficul. Cu mult mai lejer de folosit decat la noi, si totusi, a venit un grup in care erau si cativa copii si operatorii au oprit pentru 10-20 de secunde instalatia sa poata copiii sa se prinda de T-uri in siguranta (btw e vorba de T-uri de 2 persoane in paralel) - Nu am vazut niciodata zapada pe soseaua dintre statiuni, desi am prins si ninsoare. Am vazut utilaje pe stradutele mici si la 3 noaptea, desi abia era un strat de 1-2 degete de zapada. Nici sare / nisip pe jos nu am vazut - La telegondola de jos, in Ischgl, dimineata cand soseau toti, am asteptat de obicei 10 minute, cel mai mult 15 minute. In Ischgl in afara de telegondolele mari cu care am urcat de joss spre telescaune mai existau inca 2 instalatii cu telegondole mai mici, care aveau baza undeva la max. 500m de telegondola mare, ajungand apoi foarte aproape de cabinele acesteia, in partea de sus. Foarte multe cabine erau goale, insemnand ca pana si singura perioada de asteptare de 10 minute dimineata se putea elimina (de fapt se mergea pe jos pana la ea ) Apoi, la telescaune de cele mai multe ori instant, cel mai rar cateva persoane in fata, 1 minut de asteptare. In Kappl si Galtur la telegondolele de jos nu am asteptat deloc, ba chiar vedeam ca 5-6 cabinete din fata si altele din spate erau goale. Partii inca nefolosite in ziua respectiva, se vedeau urmele de la lame, chiar si la pranz. - La plecare am returnat skipass-ul si am primit o garantie pentru el. Nici macar nu am mai mers la ghiseu, am folosit un automat. - Skipass-ul se foloseste doar la telegondolele de inceput, de la baza muntelui, si acolo nu e nevoie sa le treci prin nimic, e suficient sa il ai in buzunar. Inca o metoda de a elimina cozile si inghesuiala, daca ar fi cumva aglomerat. Skipass-ul e din material plastic, nu se indoaie ca ale noastre care sunt din carton (am inteles totusi ca la noi sunt si unele din plastic, mai scumpe, tot cu garantie) - Locuri de parcare la vile suficiente (proportionale cu nr. de camere), nu am vazut nici o masina parcata aiurea (desi erau cateva si din .ro) - Zapada arhisuficienta pe partii, fara pietre si alte prostii ca la noi, multe partii cu latimi incredibile, de zeci de m. - Garduri / parapeti de protectie si indicatoare de atentionare in zonele periculoase / abrupte / expuse. - Timp de schiat mare / zi nefiind nevoie sa astepti zeci de minute pentru urcare, dupa cum am zis de cele mai multe ori coboram direct langa scaune si urcam direct. Practic am stat doar pe scaun, odihnindu-ma pentru urmatoarea coborare. Astfel, cred ca intr-o zi de schiat acolo, de la 9.30 pana la 17 poti schia cat intr-o saptamana la noi, intr-o perioada & statiune aglomerata. - In afara de partiile de mai sus, multe alte partii "neamenajate oficial", dar cu indicatoare (mai rare), si intr-o stare mai buna decat partiile noastre obisnuite - Extrem de rar am intalnit bucati cu gheata, din pacate in special pe partiile foarte abrupte (“negre” / nivel dificil) din cauza ca erau foarte expuse si viscolite. - Duty free in Elvetia - Multe tunuri de zapada, desi nu a fost cazul, plus multe “dusuri” (spre deosebire de tunurile alea mari, sunt niste stalpi inalti si foarte desi, cu o chestie in varf care pulverizeaza zapada intr-un evantai) -Trafic absolut lejer, la orice ora, inclusiv dimineata cand intre 9 si 10 veneau majoritatea schiorilor. In plus cred ca au niste dispositive (electromagnetice…poate??) care anuleaza orice incercare de claxon. Nici un fel de aglomeratie, nici un fel de depasire de smecher, nici un vitezoman. - Instalatii pe cablu care functioneaza de la prima pana la ultima ora de program, daca sunt conditii meteo bune (eu asa am prins), nu ca la noi unde am vazut sau am citit in presa ca in unele perioade nu erau pornite ca nu erau turisti suficienti. Am intalnit cazuri in care venisera turisti din Bucuresti, sa zicem, si nu au putut skia din cauza ca abia ninsese si inca nu ajunsesera suficienti turisti in statiune, astfel incat instalatia sa functioneze “cel putin 100%”, adica sa fie garantata o coada maaaaare, care sa asigure client in flux continuu, chiar daca la un moment dat jumatate pleaca la masa. - Am urcat pe jos pe o straduta “in serpentine” cam o jumatate de ora, printre vile si hoteluri, si sus am gasit un tunel cu scari rulante cu care in cateva minute am ajuns jos (evident aveau si urcare si coborare, plus cateva “statii” unde trebuia sa faci cativa pasi pana la segmentul urmator, sau sa iesi de acolo, permitand si accesul in/din statiile intermediare) - Bun simt si respect pentru turisti - Turisti multumiti - Curatenie - Cam atat imi aduc aminte acum. Exista unele modele de ceasuri Swatch (snowpass) in cureaua carora se poate inregistra (magnetic banuiesc) un skipass pentru tot sezonul Dupa ce m-am intors de acolo nu am mai fost sa schiez la noi, desi in max. 30 de minute pot ajunge pe partie si inca mai am skipass cu puncte nefolosite (s-ar putea sa fi expirat intre timp) Comparativ cu ce am apucat sa vad la noi, mi se par de toata jena “statiunile” noastre de ski: - Nu prea gasesti toalete - Calitatea partiilor destul de proasta - Partii putine, multe cu latime extreme de mica, vezi Drumul Rosu, care e de fapt un drum forestier, si pe care l-am vazut de multe ori plin de pietre si pamant, foarte aglomerate - Timpi de asteptare ucigatori pentru urcare - Putine instalatii pe cablu - Teleschiuri sub care zapada nu e intretinuta, cu multe santuri/hopuri si zona de sus neamenajata, in special pentru incepatori - Statiuni aglomerate, locuri de parcare insuficiente, prêtul parcarii este mare - Skipass scump. Practic daca nu ar fi nevoie sa astepti si ai apuca sa urci la fel de des ca in Austria ai plati o groaza de bani. Noroc cu asteptatul ca iesi mai ieftin - Snowmobile si atv-uri printre turisti, la baza partiilor. - Chestie absolut cretina: am urcat pe Postavaru si cat timp am stat sa imi aranjez skiurile erau niste turisti/schiori care ziceau ca nu mai pot cobora pe ski (era si ceata foarte densa, ma mir ca nu intrerupsesera telegondola, dar deh, erau turisti multi) si vor sa coboare cu telegondola (aveau cartela) si nu le-au dat voie. Toate cabinele se intorceau goale!!! Pe urma aia de la telegondola radeau de ei: haha, ce tare, daca urca un “prost” incepator si ii e frica sa coboare pe ski sau isi da seama ca nu face fata coborarii, poate si din cauza ca pe partie e mai mult gheata decat zapada, mai ales in zonele abrupte, coboara pe jos, sa se invete minte. Cica au auzit ei ca la fel e si in Italia. Pacat ca nu exista autostrada in Romania spre Ungaria pentru ca cele cateva sute de km de la noi aproape ca echivaleaza in cazul asta cu Ungaria si Austria pe autostrada. Sper ca nu jignesc pe nimeni dar cred ca trebuie sa fii tampit sa locuiesti in Timisoara si sa vii la ski in Poiana Brasov. Apropos de topicul cu litoralul si exceptand Austria, am inteles ca si bulgarii au o zona foarte interesanta pentru ski (exista pe undeva si la noi pe forum un topic despre statiunea/zona respectiva) si cred ca e posibil sa ne fure destui turisti-schiori in viitor. Dar nu-i nimic, mereu vor veni suficient de multi in Poiana, sunt convins. Tot legat de asta am vazut azi la tv o mica parte dintr-un interviu cu un nenea care zicea ca nu doreste sa comenteze nivelul calitatii si al preturilor pe litoralul romanesc, avand in vedere ca tocmai se inregistrasera ~150.000 turisti in w/e trecut (cred) in conditiile in care exista ~40.000 de camera, din care peste 30.000 la hoteluri, si anume ca totul e super ok avand in vedere gradul de ocupare de peste 100% , chiar daca cei mai multi turisti sunt bucuresteni care doresc sa scape in w/e dintre betoane si avand in vedere timpul limitat si infrastructura, asta e singura sau cea mai la indemana solutie. Teoria conspiratiei: realizarea de autostrazi in Romania este sistematic impiedicata de patronii de hoteluri/pensiuni/restaurante din Romania, care nu doresc sa poata pleca (usor) turistii in afara. P.S. Daca inainte separam doar o parte din “gunoi”, de atunci separ in gunoi menajer, sticla, hartie, plastic, aluminiu. Avand in vedere diferenta enorma de calitate intre ce ofera Romania si Austria/Elvetia (spre exemplu) si mentalitatea romanilor (atat a patronilor de hoteluri/pensiuni si altele, cat si multor turisti care vin sa isi etaleze masina in Poiana) mi se pare normal sa existe diferente mari de calitate si intre turismul montan obisnuit (fara ski) si litoral intre noi si ei. Cateva harti ale zonelor: Cazare: Poze din zona gasiti pe net, nu mai pun din cele facute pe partii Ischgl Galtur Silvretta Samnaun Repet, experienta personala legata de ski in Romania nu e prea bogata, restul nemultumirilor sunt eventual culese de la prieteni, din presa, de pe forumurile de discutii privind ski-ul in .ro Daca aveti voi experiente mai fericite bagati detalii.
  2. Din continut: Capitolul II - Obligatiile agentilor economici .... Art. 10 Este interzisa conditionarea vanzarii catre consumator a unui produs, de cumpararea unei cantitati impuse sau de cumpararea concomitenta a unui alt produs sau serviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu catre consumator, conditionata de prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui produs. Art. 11 Orice vanzare fortata este interzisa. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu catre o persoana se face numai in baza unei comenzi prealabile din partea acesteia. Asta inseamna ca un service autorizat nu are voia sa refuze efectuarea unei revizii daca clientul nu doreste sa cumpere piesele / consumabilele de la acel service. Mai jos e textul legii: Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004 Capitolul I - Dispozitii generale Art. 1 Prezenta lege, denumita in continuare Codul, are ca obiect reglementarea raporturilor juridice create intreagentii economici si consumatori, cu privire la achizitionarea de produse si servicii, inclusiv a serviciilor financiare, asigurand cadrul necesar accesului la produse si servicii, informarii lor complete si corecte despre caracteristicile esentiale ale acestora, apararii si asigurarii drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor impotriva unor practici abuzive, participarii acestora la fundamentarea si luarea deciziilor ce ii intereseaza in calitate de consumatori. Art. 2 Prevederile prezentului Cod se aplica comercializarii produselor noi, folosite sau reconditionate, si a serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare, destinate consumatorilor, contractelor incheiate cu consumatorii, regulilor privind publicitatea produselor si serviciilor, cu exceptia produselor si serviciilor care sunt reglementate prin legi speciale, a produselor care se comercializeaza ca antichitati si a produselor necesar a fi reparate sau reconditionate pentru a fi utilizate, cu conditia ca agentul economic sa informeze consumatorul despre aceasta. Art. 3 Actele normative privind protectia consumatorilor nu trebuie sa includa bariere in calea liberei circulatii a marfurilor si serviciilor. Art. 4 Principiile de baza ale protectiei consumatorilor sunt: a) contradictorialitatea - presupune asigurarea posibilitatii persoanelor aflate pe pozitii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legatura cu posibila incalcare a dispozitiilor privind protectia consumatorilor; b) celeritatea procedurii de cercetare – presupune obligatia autoritatii competente in domeniul protectiei consumatorilor de a proceda, fara intarziere, la cercetarea sesizarii consumatorilor, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate si a regulilor prevazute de lege; c) proportionalitatea - conform careia trebuie respectat un raport corect intre gravitatea sau consecintele faptei constatate, circumstantele savarsirii acesteia si masura sanctionatorie aplicata; d) legalitatea masurilor propuse/dispuse - presupune ca autoritatile competente nu pot propune/dispune decat masurile prevazute de lege; e) confidentialitatea - obligatia personalului din cadrul autoritatilor competente de a pastra confidentialitatea datelor, actelor, informatiilor de orice natura, prin a caror divulgare se pot aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice, care sunt sau pot fi mentionate in aceste informatii; f) recunoasterea reciproca - orice produs legal fabricat sau comercializat intr-un stat membru al Uniunii Europene sau in Turcia ori fabricat in mod legal intr-un alt stat apartinand Spatiului Economic European este admis pe teritoriul Romaniei, daca ofera un grad echivalent de protectie cu cel impus de normele romane. Art. 5 Statul, prin autoritatea centrala cu atributii in domeniul protectiei consumatorilor, are drept obiective: a) protectia consumatorilor impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le afecteze drepturile si interesele legitime; b) promovarea si protectia intereselor economice ale consumatorilor; c) accesul consumatorilor la informatii complete, corecte si precise asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor; d) educarea consumatorilor; e) despagubirea efectiva a consumatorilor; f) sprijinirea consumatorilor sau a altor grupuri sau organizatii reprezentative de a se organiza, pentru a-si expune opiniile in procesele de luare a unei decizii care ii priveste; g) promovarea cooperarii internationale in domeniul protectiei consumatorilor si participarea la schimburile rapide de informatii; h) prevenirea si combaterea, prin toate mijloacele, a practicilor comerciale abuzive si a prestarii serviciilor, inclusiv a celor financiare care pot afecta interesele economice ale consumatorilor. Art. 6 Prevederile cuprinse in prezentul Cod sunt obligatorii pentru toti consumatorii si agentii economici care efectueaza acte si fapte de comert, in conditiile legii. Art. 7 Termenii utilizati in legislatia privind protectia consumatorilor sunt enumerati cu titlu exemplificativ in anexa care face parte integranta din prezentul Cod. Capitolul II - Obligatiile agentilor economici Art. 8 Agentii economici sunt obligati sa puna pe piata numai produse sau servicii sigure, care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, sa se comporte in mod corect in relatiile cu consumatorii si sa nu foloseasca practici comerciale abuzive. Art. 9 Sunt interzise importul, fabricatia, distributia, precum si comercializarea produselor falsificate ori contrafacute, periculoase sau care au parametrii de securitate neconformi care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor. Art. 10 Este interzisa conditionarea vanzarii catre consumator a unui produs, de cumpararea unei cantitati impuse sau de cumpararea concomitenta a unui alt produs sau serviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu catre consumator, conditionata de prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui produs. Art. 11 Orice vanzare fortata este interzisa. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu catre o persoana se face numai in baza unei comenzi prealabile din partea acesteia. Art. 12 Cheltuielile legate de inlocuirea produselor defecte, de remedierea sau de restituirea contravalorii acestora vor fi suportate de vanzator si recuperate de acesta de la producator sau, dupa caz, de la importator sau de la furnizorul anterior aflat pe lantul de distributie, daca prin contractul incheiat intre acestia nu s-a stabilit altfel. Art. 13 Orice persoana care are calitatea de producator, distribuitor sau vanzator de produse alimentare va comercializa numai alimente care prezinta siguranta pentru consumator, sunt salubre si apte pentru consum uman. Art. 14 Consumatorii trebuie sa primeasca toate informatiile necesare pentru o utilizare corespunzatoare, potrivit destinatiei initiale a bunurilor. Art. 15 In cazul in care agentii economici iau cunostinta, la o data ulterioara punerii pe piata a produselor comercializate, despre existenta unor pericole care, la momentul punerii pe piata nu puteau fi cunoscute, trebuie sa anunte, fara intarziere, autoritatile competente si sa faca aceste informatii publice. Art. 16 In cazul produselor identificate sau identificabile cu defecte, producatorii si/sau distribuitorii au obligatia de a le retrage de pe piata, de a le inlocui sau de a le repara, iar in situatia in care aceste masuri nu pot fi facute intr-o perioada rezonabila de timp, stabilita de comun acord intre vanzator si consumator si fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator, consumatorul trebuie sa fie compensat in mod corespunzator. Art. 17 In cazul lipsei conformitatii, astfel cum este prevazut in actele normative in domeniul conformitatii produselor, constatate de consumator, acesta are dreptul de a solicita vanzatorului, ca masura reparatorie, repararea sau inlocuirea produselor, in fiecare caz fara plata, cu exceptia cazului in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. Art. 18 Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord intre vanzator si consumator si fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator, luand in considerare natura produselor si scopul pentru care acesta a solicitat produsele, in conditiile legii. Art. 19 Guvernul elaboreaza prevederi privind regulile de securitate, standardele nationale sau de aderare la standardele europene, standardele voluntare cat si cele privind intocmirea documentelor de conformitate care asigura ca produsele comercializate pe piata sunt sigure. Art. 20 Ambalajele produselor trebuie sa asigure integritatea si protectia calitatii acestora, fiind, totodata, conforme prevederilor legale referitoare la protectia muncii, mediului si a securitatii consumatorilor. Art. 21 Agentii economici sunt obligati sa comercializeze alimente care: a) sunt insotite de documente care le atesta originea, provenienta si securitatea, dupa caz; b) sunt manipulate si comercializate in conditii corespunzatoare de igiena, care nu pun in pericol viata si sanatatea consumatorilor si care respecta normele sanitare in vigoare; c) nu afecteaza viata si sanatatea consumatorilor. Art. 22 Se interzice comercializarea produselor ce imita produsele alimentare, fara a fi astfel de produse si care prezinta riscul de a pune in pericol sanatatea sau securitatea consumatorilor, conform reglementarilor legale in vigoare. Art. 23 Obligatiile producatorului: a) sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul cu defect, precum si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o actiune sau o omisiune a unei terte persoane; b) sa puna pe piata numai produse sigure si, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate; c) sa puna pe piata numai produse care respecta conditiile prescrise sau declarate; d) sa opreasca livrarile, respectiv sa retraga de pe piata sau de la consumatori produsele la care organele abilitate sau specialistii proprii au constatat neindeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor, daca aceasta masura constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective; e) sa asigure, in cursul procesului de productie, conditii igienico-sanitare conform normelor sanitare in vigoare. Art. 24 Obligatiile distribuitorilor: a) sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta conditiile prescrise sau declarate; b) sa nu comercializeze produse despre care detin informatii sau considera ca pot fi periculoase; c) sa anunte, imediat, autoritatile publice competente, precum si producatorul, despre existenta pe piata a oricarui produs de care au cunostinta ca este periculos; d) sa retraga de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca nu indeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, daca acesta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective; e) sa asigure conditiile tehnice stabilite de producator, precum si conditiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii, conform normelor in vigoare. Art. 25 Obligatiile prestatorilor de servicii: a) sa foloseasca, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si proceduri sigure si, dupa caz, daca actele normative in vigoare prevad, acestea sa fie testate si/sau certificate si sa anunte imediat existenta pe piata a oricarui produs despre care au cunostinta ca este periculos; b) sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora; c) sa respecte conditiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevazute in contracte; d) sa asigure, la prestarea serviciilor, conditiile tehnice stabilite de producator, precum si conditiile igienico-sanitare, conform normelor in vigoare; e) sa raspunda pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat. Art. 26 (1) Alte obligatii ale agentilor economici sunt: a) de a comercializa sau oferi, cu titlu gratuit, numai produse sigure, aflate in cadrul termenului de valabilitate si care nu prezinta riscuri pentru viata, sanatatea si/sau securitatea consumatorilor; b) de a nu comercializa, in spatii in care nu pot fi asigurate conditiile de pastrare cerute de producator pentru a se preveni perisabilitatea accelerata, produse alimentare preambalate sau ambalate; c) de a nu comercializa, in alte conditii decat cele cerute de legislatia in vigoare, produse nealimentare noi, folosite sau reconditionate, fara a putea fi, acolo unde este cazul, probate, verificate sau asigurate conditiile de pastrare cerute de producator, pentru a se asigura mentinerea caracteristicilor initiale ale produselor; d) de a nu importa, in vederea distributiei cu titlu oneros sau gratuit, produse periculoase, expirate sau care pot afecta viata, sanatatea si/sau securitatea consumatorilor prin utilizarea acestora. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor fizice sau juridice care pot avea calitatea de agent economic. Capitolul III - Drepturile consumatorilor Art. 27 Consumatorii beneficiaza de urmatoarele drepturi: a) de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le aduca atingere drepturilor si intereselor legitime; b) de a fi informati complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori; c) de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de calitate; d) de a fi despagubiti in mod real si corespunzator pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege; e) de a se organiza in asociatii ale consumatorilor, in scopul apararii drepturilor si intereselor lor; f) de a refuza incheierea contractelor care cuprind clauze abuzive, conform prevederilor legale in vigoare; g) de a nu li se interzice de catre un agent economic sa obtina un beneficiu prevazut in mod expres de lege. Art. 28 Se interzice refuzul vanzarii unui produs sau prestarii unui serviciu catre un consumator fara un motiv justificat conform prevederilor legale in vigoare. Capitolul IV - Cadrul organizatoric al organizatiilor neguvernamentale Art. 29 Organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele constituite la nivel central sau local, cu rol in domeniul protectiei consumatorilor, in care organele administratiei publice sunt reprezentate. Art. 30 Personalul de conducere si salariatii organelor de specialitate ale administratiei publice, precum si ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor sau ale altor autoritati, cu atributii in domeniul protectiei consumatorilor, nu au dreptul de a detine functii in organele de conducere ale organizatiilor neguvernamentale ale consumatorilor. Art. 31 Organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor pot fi consultate de catre autoritatile administratiei publice cu atributii in domeniul protectiei consumatorilor, la elaborarea dispozitiilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrari care au ca scop protectia consumatorilor, cu privire la: a) cunoasterea cerintelor consumatorilor privind sortimentele si calitatea produselor si serviciilor b) formarea unei atitudini corecte a agentilor economici, angajati in producerea si comercializarea produselor si prestarea serviciilor, fata de calitatea acestora; c) prevenirea practicilor comerciale abuzive si a publicitatii de natura a afecta drepturile si interesele legitime ale consumatorilor. Art. 32 Organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor au urmatoarele drepturi si obligatii: a) de a fi sprijinite logistic de catre organismele administratiei publice centrale si locale, in vederea atingerii obiectivelor lor; b) de a primi sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale; c) de a fi consultate, cu ocazia elaborarii actelor normative, standardelor sau specificatiilor care definesc caracteristicile tehnice si calitative ale produselor si serviciilor destinate consumatorilor; d) de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri in vederea opririi productiei sau retragerii de pe piata a produselor ori serviciilor care nu asigura nivelul calitativ prevazut in documentele stabilite de lege sau care pun in pericol viata, sanatatea ori securitatea consumatorilor; e) de a propune agentilor economici realizarea de produse si servicii in conditii speciale, in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor cu handicap sau de varsta a treia; f) de a solicita si de a obtine informatii asupra pretului si caracteristicilor calitative ale produselor sau serviciilor, de natura sa ajute consumatorul la luarea unei decizii asupra achizitionarii acestora; g) de a informa opinia publica, prin mass-media, asupra neconformitatii produselor si serviciilor existente pe piata, precum si asupra posibilelor consecinte vatamatoare dovedite ale acestora, pentru consumatori; h) de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor. Art. 33 Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale ale consumatorilor nu au drept de control al agentilor economici. Capitolul V - Cadrul general al securitatii produselor Art. 34 Riscul se considera acceptabil si compatibil cu un grad inalt de protectie pentru siguranta si sanatatea consumatorilor, evaluarea riscului facandu-se in functie de urmatoarele aspecte: a) caracteristicile produsului, ale ambalarii si ale instructiunilor de montaj si intretinere; b) efectul asupra altor produse, impreuna cu care acesta poate fi folosit; c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si informatii furnizate de producator; d) categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului. Art. 35 (1) Orice agent economic este obligat sa introduca pe piata numai produse sigure pentru viata, sanatatea si securitatea consumatorilor. (2) Orice comerciant trebuie sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si sa informeze consumatorii asupra factorilor de risc in utilizarea si/sau consumul acestora. Art. 36 Este interzisa comercializarea produselor care nu sunt sigure, cat si a produselor neinsotite de documentatia obligatorie prevazuta de lege, prin care sa se ateste ca ele au fost testate si/sau certificate, dupa caz. Capitolul VI - Cadrul general privind obligativitatea informarii si educarii consumatorilor Art. 37 Statul trebuie sa realizeze si sa incurajeze folosirea de programe menite sa asigure consumatorilor o informare si o educare corespunzatoare, pentru a permite acestora sa actioneze in mod distinct, in vederea unei alegeri corecte bazate pe o informare corespunzatoare asupra bunurilor si a serviciilor si sa fie cunoscatori ai drepturilor si responsabilitatilor ce le revin. Art. 38 Statul, prin mijloacele sale, are ca scop protejarea consumatorilor la achizitionarea de produse si servicii, precum si protejarea interesului public general impotriva publicitatii inselatoare, a consecintelor negative ale publicitatii si stabileste conditiile in care este permisa publicitatea comparativa. Art. 39 Educarea consumatorilor poate deveni o parte din programul de invatamant sau o componenta a obiectelor de studii, concretizata prin colaborarea institutiilor de invatamant cu autoritatile administratiei publice, cu atributii in acest sens. Art. 40 Programele de educare si informare a consumatorilor pot sa cuprinda, ca aspecte importante ale protectiei acestora: a) legislatia referitoare la protectia consumatorilor, agentii si organizatii ale consumatorilor; b) sanatatea, alimentatia, prevenirea imbolnavirilor si prevenirea achizitionarii de produse alimentare falsificate; c) riscurile produselor; d) interesele economice ale consumatorilor la achizitionarea de servicii, inclusiv a celor financiare; e) etichetarea produselor, cu precizarea informatiilor necesare consumatorilor; f) informatii despre dificultati si masuri de rezolvare a acestora, preturi, calitate, conditii de creditare; g) protectia mediului, dupa caz. Art. 41 Programele ce privesc educarea si informarea consumatorilor pot fi implementate si prin intermediul organizatiilor neguvernamentale ale consumatorilor. Art. 42 Agentii economici pot contribui si colabora cu terte parti la realizarea unor programe reale si eficiente de educare si informare a consumatorilor. Art. 43 Avand in vedere necesitatea asigurarii unei informari complete, concrete si inteligibile a consumatorilor pot fi initiate programe privind informarea consumatorilor prin mass-media. Art. 44 Consumatorii au dreptul de a fi informati, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare oferite de catre agentii economici, astfel incat sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala intre produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lor economice si de alta natura si sa fie in masura sa le utilizeze, potrivit destinatiei acestora, in deplina siguranta si securitate. Art. 45 Informatiile privind protejarea vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor trebuie sa fie communicate acestora, pe cat este posibil si prin simboluri grafice internationale, usor de inteles. Art. 46 Informarea consumatorilor despre produsele si serviciile oferite se realizeaza, in mod obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora, inscrise la vedere, in mod vizibil, lizibil si usor de inteles, dupa caz, pe produs, eticheta, ambalaj de vanzare sau in cartea tehnica, instructiunile de folosire ori altele asemenea, ce insotesc produsul sau serviciul, in functie de natura acestuia. Art. 47 Consumatorii trebuie sa fie informati despre riscurile la care sunt supusi prin folosirea normala sau previzibila a bunurilor. Art. 48 Scopul etichetarii este de a oferi consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel incat sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare, precum si de a cunoaste eventualele riscuri la care ar putea fi supusi. Art. 49 Informatiile de pe etichetele produselor trebuie sa fie inscrise in limba romana, indiferent de tara producatoare, fara a se exclude prezentarea lor si in alte limbi, sa fie vizibile, lizibile si inscriptionate intr-un mod care sa nu permita stergerea lor. Art. 50 Etichetarea si metodele prin care aceasta se realizeaza nu trebuie sa atribuie alimentelor proprietati de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor sau sa faca referiri la astfel de proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale naturale, precum si orice alimente cu destinatii nutritionale speciale, expres prevazute prin acte normative. Art. 51 Pentru produsele alimentare, producatorul, astfel cum este definit in anexa, are obligatia de a informa despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca producatorului, adresa producatorului, cantitatea si, dupa caz, termenul de valabilitate sau data durabilitatii minimale, lista ingredientelor, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare sau pastrare, despre contraindicatii, mentiuni suplimentare pe grupe de produse, precum si alte mentiuni prevazute de lege. Art. 52 Pentru produsele de folosinta indelungata, acestea trebuie sa fie insotite de certificatul de garantie si, daca reglementarile in vigoare prevad, de declaratia de conformitate, precum si de cartea tehnica ori de instructiunile de folosire, instalare, exploatare, intretinere, eliberate de catre producator, conform prevederilor legale. Art. 53 Vanzatorul trebuie sa informeze consumatorii despre pretul final al produsului si sa ofere acestora toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul. Art. 54 Toate informatiile privitoare la produsele si serviciile oferite consumatorilor, documentele insotitoare, precum si contractele preformulate, trebuie sa fie scrise in limba romana, indiferent de tara de origine a acestora, fara a exclude prezentarea acestora si in alte limbi. Art. 55 Denumirea sub care este vandut alimentul consumatorului sau agentilor economici care prepara ori furnizeaza hrana pentru populatie este cea prevazuta de reglementarile specifice alimentului respectiv. Art. 56 In cazul prestarilor de servicii, informatiile trebuie sa cuprinda categoria calitativa a serviciului, dupa caz, timpul de realizare, termenul de garantie si postgarantie, preturile si tarifele, riscurile previzibile si, dupa caz, alte documente prevazute expres de lege. In cazul serviciilor financiare, agentii economici sunt obligati sa ofere consumatorilor informatii complete, corecte si precise asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin. Art. 57 La punerea pe piata a produselor de folosinta indelungata, agentii economici pot efectua demonstratii de utilizare, in public sau prin intermediul mass-media, in scopul promovarii produsului respectiv. Art. 58 Agentii economici sunt obligati sa demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpararii, modul de utilizare si functionare a produselor ce urmeaza a fi vandute, dupa caz. Art. 59 Obligatia informarii consumatorului privind elementele esentiale referitoare la produsul achizitionat nu poate fi inlaturata, de catre agentul economic care l-a comercializat, prin invocarea secretului comercial sau profesional, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Art. 60 Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmatiilor si indicatiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizeaza produsele si serviciile si care nu pot fi probate. Art. 61 Comercializarea produselor si prestarea serviciilor se fac numai in locuri si in spatii autorizate, conform reglementarilor legale in vigoare. Art. 62 Este obligatorie afisarea, in mod vizibil, a denumirii unitatii, a autorizatiei de functionare, a avertismentelor obligatorii prevazute de lege, precum si afisarea orarului de functionare. Capitolul VII - Cadrul general privind preturile si tarifele Art. 63 Agentul economic care, in reteaua de distributie, ofera spre vanzare produse/servicii trebuie sa indice pretul de vanzare/tariful practicat si pretul pe unitatea de masura, conform reglementarilor legale in vigoare. Art. 64 Preturile si tarifele trebuie indicate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit, prin marcare, etichetare si/sau afisare. Art. 65 Informatiile furnizate de aparatele de masura utilizate pentru determinarea cantitatii produselor vandute in vrac trebuie sa fie clare si usor vizibile pentru consumator. Art. 66 Cand livrarea produsului sau prestarea serviciului se face ulterior platii unei sume de bani cu titlu de avans, agentul economic este obligat sa elibereze consumatorului, la plata acontului, un document fiscal conform legislatiei in vigoare sau, dupa caz, un contract scris si sa respecte conditiile contractuale. Art. 67 Agentii economici care, potrivit legislatiei in vigoare, sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale vor elibera bonuri fiscale consumatorilor de produse/servicii, acestia avand obligatia de a pastra aceste documente, cel putin pana la momentul parasirii spatiului comercial respectiv. Capitolul VIII - Publicitatea produselor si serviciilor Art. 68 Publicitatea trebuie sa fie decenta, corecta si sa fie elaborata in spiritul responsabilitatii sociale. Art. 69 Se interzice publicitatea care: a) este inselatoare; b) este subliminala; c) prejudiciaza respectul pentru demnitatea umana si morala publica; d) include discriminari bazate pe rasa, sex, limba, origine, origine sociala, identitate etnica sau nationalitate; e) atenteaza la convingerile religioase sau politice; f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitatii si vietii particulare a persoanelor; g) exploateaza superstitiile, credulitatea sau frica persoanelor; h) prejudiciaza securitatea persoanelor sau incita la violenta; i) incurajeaza un comportament care prejudiciaza mediul inconjurator; j) favorizeaza comercializarea unor bunuri sau servicii, care sunt produse ori distribuite contrar prevederilor legale. Art. 70 Autorul, realizatorul de publicitate si reprezentantul legal al mijlocului de difuzare raspund solidar cu persoana care isi face publicitate, in cazul incalcarii prevederilor prezentului Cod, cu exceptia cazurilor expres prevazute prin lege si la care raspunderea este mentionata in sarcina altei persoane. Art. 71 Daca persoana care isi face publicitate nu are sediul in Romania sau daca nu poate fi identificata, raspunderea revine, dupa caz, reprezentantului sau legal in Romania, autorului, realizatorului de publicitate sau reprezentantului legal al mijlocului de difuzare. Art. 72 Persoana care isi face publicitate trebuie sa fie in masura sa probeze exactitatea afirmatiilor, indicatiilor sau prezentarilor din anuntul publicitar si este obligata, la solicitarea institutiilor si autoritatilor publice abilitate sa aplice si sa constate contraventii in domeniul publicitatii, sa furnizeze documentele care sa probeze exactitatea acestora. In cazul in care documentele nu sunt furnizate in termen de maximum 7 zile de la solicitare sau daca sunt considerate insuficiente, afirmatiile din anuntul publicitar in cauza vor fi considerate inexacte. Art. 73 In scopul protejarii vietii, sanatatii, securitatii si informarii corecte a consumatorilor, statul poate adopta masuri de interzicere totala sau partiala a publicitatii anumitor produse. Capitolul IX - Drepturile consumatorilor la incheierea contractelor Art. 74 Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori, pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii, va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate. Art. 75 Orice informatii privind pachetele de servicii turistice, preturile acestora, contractele de credit pentru consum si toate celelalte conditii aplicabile contractului, comunicate de organizator sau de detailist consumatorului, trebuie sa contina indicatii corecte si clare, care sa nu permita interpretari echivoce ale acestora. Art. 76 In caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului. Art. 77 Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii. Art. 78 O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. Art. 79 O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul, daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv. Art. 80 Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor legale pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza preformulata a fost negociata direct cu consumatorul este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens. Art. 81 Contractul trebuie sa stipuleze, cu caractere mari si in imediata vecinatate a locului rezervat pentru semnatura consumatorului, clauza expresa despre dreptul de denuntare unilaterala a contractului, dupa caz, precum si numele si adresa comerciantului fata de care consumatorul poate sa isi exercite acest drept, conform dispozitiilor legale. Art. 82 Comerciantul este obligat sa remita consumatorului un exemplar din contractul incheiat si sa poata proba acest lucru in fata organelor de control. Art. 83 Dreptul consumatorului la denuntarea contractului nu poate fi anulat de nici o clauza contractuala sau intelegere intre parti, in cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept. Capitolul X - Dispozitii finale si tranzitorii Art. 84 (1) Actiunile de control si supraveghere a pietei sunt efectuate de personalul imputernicit al autoritatilor publice centrale si teritoriale cu atributii in domeniul protectiei consumatorilor, conform competentelor specifice. (2) Personalul prevazut la alin. (1) este autorizat sa faca copii de pe materialele si documentele care au legatura cu obiectul controlului si care se afla in posesia celor inspectati si sa solicite referinte despre acestea, numai daca s-a constatat o abatere de la lege. (3) Personalul imputernicit este obligat sa pastreze secretul profesional si sa nu divulge unei terte parti secretele comerciale sau alte informatii confidentiale ori particulare obtinute in timpul sau in legatura cu actiunile de control, daca nu li se cere sa faca aceasta de catre o autoritate judecatoreasca sau de catre partea inspectata. In cazul in care personalul cu atributii de control identifica sau suspecteaza neconformarea cu prevederile actelor normative din domeniul protectiei consumatorilor in vigoare, acesta poate adopta si/sau dispune masuri in conformitate cu prevederile acestora. (4) Personalul prevazut la alin. (1) poate solicita, pe timpul controlului, pentru aducerea la indeplinire in bune conditii a atributiilor de serviciu, dupa caz, protectia personala si sprijinul organelor responsabile cu ordinea si linistea publica care au obligatia de a le sprijini in acest sens. (5) Documentele care contin date cu caracter personal, sesizarile si reclamatiile petentilor, precum si documentele de constatare si sanctionare contraventionala nu pot avea caracter public, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege sau a cazurilor in care partile ale caror date sunt identificate sau identificabile consimt, in scris, acest fapt. Art. 85 (1) In vederea punerii la dispozitia agentilor economici si a consumatorilor a unui instrument neutru de informare, ca rezultat al studiilor de piata si sondajelor de opinie, al strategiilor de distributie, al practicilor comerciale, se va infiinta Institutul National al Consumului, in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. (2) Organizarea si functionarea Institutului National al Consumului se stabilesc prin hotarare a Guvernului. (3) Institutul National al Consumului este organizat ca institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, sub forma unui centru de cercetare, informare si studii in domeniul consumului, ale carui venituri sunt acordate din surse bugetare si extrabugetare, in conditiile legii. (4) Activitatile Institutului National al Consumului se realizeaza cu sprijinul reprezentantilor administratiei publice centrale, ai societatii civile, ai personalitatilor in domeniu, ai organizatiilor patronale si ai organizatiilor neguvernamentale ale consumatorilor. (5) Institutul National al Consumului sprijina organizatiile neguvernamentale ale consumatorilor in activitatea de informare si educare a consumatorilor. Art. 86 Autoritatea cu atributii de protectie a consumatorilor, in toate cazurile in care constata nerespectarea actelor normative in domeniul protectiei consumatorilor, este imputernicita sa aplice sanctiuni contraventionale principale, complementare, sa dispuna masuri complementare si sa sesizeze organele de cercetare penala in cazul in care faptele constatate pot constitui infractiuni. Art. 87 (1) Reglementarile legale in vigoare privind protectia consumatorului care nu sunt cuprinse in prezenta lege se vor prelua ca anexe ale acesteia. (2) In termen de 18 luni de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul va prezenta Parlamentului, spre adoptare, proiectul de lege cu privire la anexele prevazute la alin. (1). Art. 88 Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. Anexa - Definitii In sensul legislatiei privind protectia consumatorilor, termenii si expresiile de mai jos se definesc astfel: 1. agent economic - persoana fizica sau juridica, autorizata, care in cadrul activitatii sale profesionale fabrica, importa, depoziteaza, transporta sau comercializeaza produse ori parti din acestea sau presteaza servicii; 2. aliment nepreambalat - aliment vrac care nu este supus operatiunii de preambalare si care, pentru vanzare, este masurat sau cantarit in prezenta consumatorului; 3. autoritate cu atributii de protectia consumatorilor - autoritatea administratiei publice centrale si serviciile sale deconcentrate abilitate sa constate si sa aplice sanctiuni pentru nerespectarea dispozitiilor privind protectia consumatorilor; 4. calitate - ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu, care ii confera aptitudinea de a satisface, conform destinatiei acestuia, necesitatile explicite sau implicite; 5. centru comercial - structura de vanzare cu suprafata medie sau mare in care se desfasoara activitati de comercializare cu amanuntul de produse, servicii de piata si de alimentatie publica, ce utilizeaza o infrastructura comuna si utilitati adecvate; 6. clauza abuziva - clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul si care prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract creeaza, in detrimentul consumatorilor si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor; 7. comerciant - persoana fizica sau juridica autorizata sa desfasoare activitatea de comercializare a produselor si serviciilor de piata; 8. comert ambulant - activitatea de comercializare cu amanuntul realizata prin trecere dintr-un loc in altul, in rulote mobile, standuri mobile, chioscuri mobile sau in vehicule special amenajate; 9. comert cu amanuntul/de detail – activitatea desfasurata de agentii economici care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora; 10. comert cu ridicata/de gros - activitatea desfasurata de agentii economici care cumpara produse in cantitati mari, in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi; 11. comert de gros cash and carry/forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces – activitatea desfasurata de agentii economici care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane juridice sau persoane fizice autorizate si asociatii familiale autorizate conform legii, inregistrate in baza de date a vanzatorului, in scopul revanzarii si/sau prelucrarii, precum si al utilizarii acestora ca produse consumabile; 12. comert in zone publice - activitatea de comercializare a produselor si serviciilor, desfasurata permanent sau sezonier in piete, targuri, oboare, pasaje publice, porturi, aeroporturi, gari, autogari, drumuri publice si strazi sau orice zona de alta natura destinata folosintei publice; 13. consumator/consumator final - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii in afara activitatii profesionale; 14. contract incheiat cu consumatorii – contractele incheiate intre comercianti si consumatori, inclusiv certificatele de garantie, bonurile de comanda, facturile, borderourile sau bonurile de livrare, biletele, tichetele care contin stipulari sau referiri la conditii generale prestabilite; 15. data durabilitatii minimale - data stabilita de producator, pana la care un produs alimentar isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare; produsele pentru care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data; 16. declaratie de conformitate - declaratia facuta de catre un producator sau un prestator, prin care acesta informeaza, pe propria raspundere, despre faptul ca un produs sau un serviciu este conform cu un document tehnic normativ; 17. distribuitor - agentul economic din lantul de distributie, a carui activitate profesionala nu afecteaza caracteristicile produsului; 18. durata medie de utilizare - intervalul de timp, stabilit in documente tehnice normative sau declarat de catre producator ori convenit intre parti, in cadrul caruia produsele de folosinta indelungata trebuie sa isi mentina caracteristicile functionale, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si exploatare; 19. eticheta - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia; 20. exercitiu comercial - una sau mai multe activitati de comercializare cu ridicata, cu amanuntul, de tip cash and carry, de alimentatie publica, precum si a serviciilor desfasurate de un comerciant; 21. garantie - orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator, fara solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a pretului platit de consumator, de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat, in cazul in care acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta; 22. ingredient alimentar - orice substanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui aliment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata; 23. lot - un ansamblu de unitati de vanzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat in conditii practic identice; 24. pachet de servicii turistice - combinatia prestabilita a cel putin doua dintre urmatoarele trei grupe de servicii, cu conditia ca durata neintrerupta a acestora sa depaseasca 24 de ore sau sa cuprinda o innoptare, si anume, transport, cazare si alte servicii, fara legatura cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora si care reprezinta o parte semnificativa a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentatie, tratament balnear, agrement si altele asemenea; 25. paguba - prejudiciul creat consumatorilor prin utilizarea unui produs periculos sau a unui produs cu defecte, precum si cel creat de servicii necorespunzatoare furnizate de prestator. Prejudiciul poate fi material, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, precum si pierderea vietii; 26. practici comerciale abuzive - metode de vanzare restrictive sau conditionate care afecteaza interesele consumatorilor; 27. prestator - agentul economic care furnizeaza servicii; 28. producator: a) agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs; b) agentul economic care fabrica materie prima; c) agentul economic care isi aplica denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe produs; d) agentul economic care reconditioneaza produsul; e) agentul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa modifica caracteristicile produsului; f) reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu are sediul in Romania sau, in cazul inexistentei acestuia, importatorul produsului; g) agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operatiuni de vanzare, inchiriere, leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor sale; h) distribuitorul produsului importat, in cazul in care nu se cunoaste importatorul, chiar daca producatorul este mentionat; i) distribuitorul produsului, in cazul in care importatorul nu poate fi identificat, daca nu informeaza persoana prejudiciata in termen de 30 de zile de la cererea acesteia asupra identitatii importatorului; 29. produs - bun material a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva; sunt considerate produse energia electrica, energia termica, apa si gazele livrate pentru consumul individual; 30. produs cu defecte - produsul la care modul de prezentare, utilizarea previzibila si data achizitionarii nu ofera siguranta consumatorilor, producand pagube acestora; 31. produs de folosinta indelungata - produsul relativ complex, constituit din piese si subansambluri, proiectat si construit pentru a putea fi utilizat pe durata medie de utilizare si asupra caruia se pot efectua reparatii sau activitati de intretinere; 32. produs contrafacut - orice bun, inclusiv ambalajul acestuia, la care se constata utilizarea fara autorizare a unei marci care este identica cu o marca legal inregistrata, sau produsul care nu poate fi diferentiat in aspectele sale esentiale de un produs de marca, prin care se incalca drepturile prevazute de lege ale detinatorului legal al marcii respective; 33. produs falsificat - produs la care se constata alterarea sub orice forma a elementelor de identificare a unei marci, denumiri, sigle ori desen industrial legal inregistrate, de natura a induce in eroare asupra provenientei sale, la produse care nu au fost fabricate de detinatorul legal al marcii ori imputernicit al acestuia, sau la care s-a constatat utilizarea marcii legal inregistrate fara a exista acordul titularului; 34. produs folosit - produs folosit de un alt consumator, reparat si testat, corespunzator din punct de vedere tehnic si functional unui produs similar nou sau reconditionat, si care este un produs sigur; 35. produs periculos - produsul care nu poate fi definit ca produs sigur; 36. produs reconditionat - produs nou cu ambalaj deteriorat, aspect fizic exterior necorespunzator, mici defecte de fabricatie, dar care este adus la parametrii tehnici de functionare initiali dati de producator prin remediere; 37. produs sigur - produsul care, folosit in conditii normale sau previzibile, nu prezinta riscuri sau care prezinta riscuri minime, tinand seama de intrebuintarea acestuia; riscul se considera acceptabil si compatibil cu un grad inalt de protectie pentru siguranta si sanatatea consumatorilor, in functie de urmatoarele aspecte: a) caracteristicile produsului, ale ambalarii si ale instructiunilor de montaj si intretinere; b) efectul asupra altor produse, impreuna cu care acesta poate fi folosit; c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instructiunile de folosire si orice alte indicatii si informatii furnizate de producator; d) categoria de consumatori expusa riscului prin folosirea produsului; 38. punere pe piata - actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs sau un serviciu in vederea distribuirii sau utilizarii; 39. reconditionare - repararea unui produs nou anterior punerii pe piata, pentru a corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta, la specificatiile prevazute in contractul de vanzare-cumparare pentru un produs nou si nereparat; 40. reparare - aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta la specificatiile prevazute in contractul de vanzare-cumparare, alte documente, ori in alte dispozitii legale; 41. serviciu - activitatea, alta decat cea din care rezulta produse, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor; 42. serviciu de alimentatie publica - activitatea de pregatire, preparare, prezentare si servire a produselor si a bauturilor pentru consumul acestora in unitati specializate sau la domiciliul/locul de munca al consumatorilor; 43. serviciu financiar - unele servicii de natura bancara, credite, asigurari, pensii private, investitii sau plati; 44. serviciu de piata - orice actiune sau prestatie care face obiectul vanzarii-cumpararii pe piata si care nu are drept consecinta transferul proprietatii asupra unui bun corporal, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati ale consumatorilor; 45. structura de vanzare - spatiul de desfasurare a unuia sau mai multor exercitii comerciale; 46. structura de vanzare cu suprafata mare – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare mai mare de 1.000 m2; 47. structura de vanzare cu suprafata medie – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare cuprinsa intre 400-1.000 m2 inclusiv; 48. structura de vanzare cu suprafata mica – structura de vanzare avand o suprafata de vanzare de pana la 400 m2 inclusiv; 49. suprafata de vanzare - suprafata destinata accesului consumatorilor pentru achizitionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, platii acestora si circulatiei personalului angajat pentru derularea activitatii. Nu constituie suprafete de vanzare cele destinate depozitarii si pastrarii marfurilor; 50. suprafata de vanzare a unui centru comercial - suma suprafetelor de vanzare cu amanuntul de produse si servicii de piata si de alimentatie publica cuprinse in aceasta; 51. termen de garantie - limita de timp, care curge de la data dobandirii produsului sau serviciului, pana la care producatorul sau prestatorul isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlocuirii produsului ori serviciului achizitionat, pe cheltuiala sa, daca deficientele nu sunt imputabile consumatorilor; 52. termen de valabilitate - limita de timp, stabilita de producator, pana la care un produs perisabil sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea consumatorilor isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si pastrare; pentru produsele alimentare acesta reprezinta data limita de consum; 53. vanzator - distribuitorul care ofera produsul consumatorilor; 54. viciu ascuns - deficienta calitativa a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscuta si nici nu putea fi cunoscuta de catre consumator prin mijloacele obisnuite de verificare.
  3. Aveti grija la ce mai cobeste Zeu, ca asta s-a adeverit din pacate. Iata ce se poate face in Romania intr-o rezervatie unica.
  4. Pai depinde cat si cum le-ai folosit (asta daca nu sunt chiar coji), cat nisip si gheata ai indepartat cu ele... P.S. Daca stergi decat apa de ploaie si eventual le si ungi cu un pic cu ulei inainte, ar trebui sa te tina o viata si sa nici nu lase zgarieturi
  5. Alte idei: http://www.stickdeath.com//2004auto.html () Eventual combinati voi metodele cu ceva deznodaminte din Happy Tree Friends.
  6. john

    Motociclism

    welcome back scrii ca asta: ??
  7. Pai zii si de ce. Eu am fost o singura data cu ei (Koln) si a fost totul super ok, nici o intarziere, nici o problema. Btw, prima imagine din aeroport:
  8. Am fost si eu azi sa fac ITP-ul si m-au respins inainte de teste, la identificare, pentru ca am VIN-ul corect pe masina (parbriz si cred si la motor pe undeva, in CIV, in talon), dar in baza de la RAR au gresit o litera (litere vecine pe tastatura) Btw, taxa era 68 RON (Opel Victoria). A ramas sa modifice aia de la RAR in 2-3 zile si sa ma duc iar.
  9. john

    Motociclism

    Si probabil destul de aproape de cei din fata Poate a sunat cineva, dar degeaba. Parca postase Cumnatu ceva asemanator (canal descoperit parca, in zona Cotroceni) si zicea ca nu a intervenit nimeni.
  10. john

    Black Beauty

    Si eu tot carcotas: tcdi, tdci sau chiar...tdi?
  11. Si nu oricum, peste banda continua Si cativa motociclisti, sa echilibram balanta, vorba lui Funar 220km/h + 250km/h, permis suspendat, moto furata Oare ce se intampla cand se intalnesc / ciocnesc 2 meseriasi ca astia? Altele din trafic: A lucrat doi ani ca taximetrist fără să aibă permis Un copil, găsit vinovat pentru că a "tamponat" o maşină pe zebră
  12. Pentru folii omologate cautati aici (dupa "folie", "folii", "foli*"...) http://www.rarom.ro/cs-uploads/cauta_lista_ocp.html Detalii aici http://www.rarom.ro/RO/article--Folii%20de...amuri--203.html
  13. Probabil trebuie sa mergi numai daca schimbi culoarea de baza: In concordanta cu Directiva Uniunii Europene nr. 2001/116 cele 10 culori de baza inscrise in cartea de identitate sunt: alb; galben; portocaliu; rosu; violet; albastru; verde; gri; maro si negru. http://www.rarom.ro/RO/article--Ce%20trebu...la%20--205.html
  14. john

    Motociclism

    Conform dictionarului: - ŞOFÉR, şoferi, s.m. Persoană care conduce un automobil sau un autobuz. - BICICLÍST, -Ă, biciclişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care umblă pe bicicletă; ciclist (1). – Din fr. bicycliste. - MOTOCICLÍ//ST ~şti m. Persoană care conduce o motocicletă. /<fr. motocycliste. - CONSERVAR ... nu am gasit Inteleg faptul ca se fac/incearca diverse campanii pentru prevenirea accidentelor (moto si nu numai) si de multe ori toate rezultatele sunt sterse in cateva secunde de unii motociclisti care se dau prin oras cu 200, mai fac un 'uili', merg in slapi si maieu, etc, dar in afara de unii care mai citesc pe net/forumu-uri, cam toti sunt bagati in aceiasi oala de catre cei din trafic, plus de catre spectatori. Pur si simplu asta e imaginea pe care o au, si daca mai adaug si faptul ca rar vad un motociclist mergand corect, tind sa le dau dreptate. Nu cred ca am spus vreodata ca toti motociclistii sunt rai, fac si dreg, dar cu siguranta majoritatea. Exista motociclisti mai 'in firea lor', unii mai in varsta (poate altfel nu mai apucau anii aia), altii mai tineri, care au experienta, nu se urca pe motocicleta sa impresioneze pe cineva, anticipeaza traficul, au instinct de conservare, nu sunt teribilisti, etc, dar sunt extrem de rari. Toata stima pentru ei. Tot la fel exista si soferi care depasesc des si cu mult viteza legala, depasesc in curbe, pe linia continua, coloane la semafor, trec pe rosu, etc, dar si soferi care conduc corect, rarele abateri fiind trecerea cu 10-20km/h peste viteza legala. In ultimul timp si eu fac parte dintre ei. Faceam si inainte dar recunosc ca mai demult mergeam un pic mai repede. Referitor la mersul pe 2 roti, merg pe bicicleta destul de des in ultimul timp. Evident ca nu imi face nici o placere sa fac chestia asta pe sosele, in mai putin de 10 minute ajung pe munte si acolo scap de 'conservari', dar cateodata trebuie sa merg mai mult pana ajung pe diverse poteci, inclusiv ceva km pe DN1. E evidenta tendinta soferilor de a se baga peste mine, si cred ca si in cazul motocicletelor procedeaza cam la fel. de asemenea sunt cam invizibil cand sunt pe drumul cu prioritate si un sofer care intra de pe o alta strada nu imi acorda prioritate. Zilele trecute, in Sacele, am pus piciorul pe usa unei Dacii break vechi cu nr. de Arges, plina cu cocalari si cu lamai in geam, care a iesit din dreapta de pe o strada mica (avea cedeaza) ignorandu-ma. Pur si simplu se uita pe langa mine, ba pe o parte, ba pe alta, sa vada daca vin si masini. Am pus piciorul dupa ce am franat, sa nu ma lovesc de el, nu sa ii aplic vreo corectie. Nici macar atunci nu s-a uitat la mine, a plecat. Si mai mult ca sigur nici dupa asta nu m-a vazut ca m-a umplut de fum. Stiu cum e pe 2 roti, evident ca mersul pe bicicleta e total diferit fata de cel pe moto, insa principalele lucruri de care se plang motociclistii sunt prezente si in cazul asta si cateodata chiar mai grav. Nu cred ca soferii aia pot fi educati vreodata. Sa nu mai zic ce cei care se apuca sa faca glume proaste (aruncat cu ceva din masina, frane, sicane, etc) O chestie care ma deranjeaza foarte mult la motociclisti e zgomotul, si anume ambalatul motoarelor si tobele modificate. Stiu ca prin chestia asta vor sa se protejeze si sa se faca auziti, dar nu mi se pare normal sa deranjezi un cartier intreg ca vrei tu sa te bagi printre benzi la semafor sau sa mergi cu viteza si sa te observe soferii mai usor. Daca vrei respect trebuie sa il castigi intai, si in nici un caz nu vei reusi in modul asta. Cred ca e suficient sa inaintezi la semafor cu viteza mica, printre masini, pe unde ai loc, si de multe ori si soferii iti vor face loc. In weekend m-am trezit de 2 ori cu motociclisti in spate (2 chestii diferite, nu erau impreuna), la aproape 100km/h. Initial avusesera viteze destul de mari, si ajunsesera repede la mine. Am semnalizat scurt dreapta si le-am facut loc. Primul astepta in spate la aproape 10m, a depasit si mi-a multumit cu mana, al doilea astepta LIPIT de mine, si s-a dus dreq. Asta din urma bag seama ca nu avea legatura cu motociclismul. Afara, mai putin in Austria, Elvetia, Olanda, si mai mult in Germania, sunt o gramada de motociclisti. Atat ei cat si soferii sunt extrem de civilizati in trafic. In mai multe saptamani de condus, si pe autostrazi, si pe drumuri simple, si prin orase (centru, strazi de toate felurile, etc) nu am auzit claxoane, scartait de roti. Doar rar motoare mai turate, insa nu ambalate la semafoare. Iarasi motociclistii straini in excursie prin Romania conduc foarte frumos. Pur si simplu e diferenta extrem de mare intre gradul ce civilizatie intre ei si noi. M-am uitat zilele astea la stiri si am vazut o gramada de accidente, atat pe autostrazi cat si prin orase, DN, soferi beti, depasiri aiurea, viteza mare. Pe A2 au fost in w/e mai multe accidente in lant din cauza nepastrarii distantei regulamentare, ca asa se merge la noi, in fundul celui din fata si cu flash-uri. Ce ma mir e ca de foarte multe ori nici instinct de conservare nu exista, este inlocuit de orgoliu (daca sta cineva lipit de tine in spate trebuie sa ii pui o frana, sa nu il lasi vreo 10km sa depaseasca, etc) in loc sa il lasi sa se duca naibii in ma'sa Asta cu instinctul de convervar(e) se aplica si la moto, daca ar respecta cat de cat viteza legala (cu 20-30km/h in plus din cand in cand, cand permite drumul, in special in oras, si eventual mai mult in afara cand e liber si nu risca sa se infiga in altii) ar scapa mult mai multi, si mai usor. @Satori: nu te-am bagat in oala cu vreun 'moto wannabe', pe tine sau pe altii (vaxxi), din cate stiu eu sunteti mai civilizati in trafic decat ei
  15. john

    Cadou Catre Sef

    Un amic avea un Trabant acum ceva ani si l-a oprit un individ cu o masina destul de buna (parca un Saab)... claxoane, flashuri, etc si l-a rugat sa il lase si pe el sa dea o tura, eventual daca vrea si el sa ii conduca masina, sau sa ii plateasca ceva bani. Initial amicul a crezut ca ala are chef de misto, insa dupa insistentele lui si-a dat seama ca tipul chiar voia sa conduca putin un Trabant. In plus, cu Trabantul isi poate tine locul de parcare ocupat. Poate totusi nu merge la seful ala
  16. Art. 231. - (1) Permisul de conducere se retine de catre politie o data cu constatarea faptei, potrivit art. 98 lit. d) din ordonanta de urgenta, în urmatoarele cazuri: a) conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenta bauturilor alcoolice sau a substantelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, daca este constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate; b) conducerea vehiculului cu defectiuni tehnice grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de directie, daca sunt constatate de politie împreuna cu specialistii institutiilor abilitate; c) depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate; d) nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferata prevazute la art. 170 alin. (1) lit. a) si b) din prezentul
  17. Pai avand in vedere ca limita de viteza probabil era de 50km/h (in Pitesti) eu zic ca e cam mult 125km/h. Si nu era vorba numai despre viteza, ci si despre nesimtire.
  18. john

    Motociclism

    Am inteles. Sau decat ai tu legatura cu calul de aici: http://www.realitatea.net/un-cal-lasat-lib...a-1_313522.html Am pus iar mesajul, se pare ca a fost sters (fara nici o explicatie, PM, etc)
  19. john

    CATERINCA

    Avem in imagine o sticla de benzina "Shell" din 2008 aditivata, cifra octanica 95 de unitati de masura pentru cifra octanica. Buchetul aduce aminte de mirosul din benzinariile neecologice de odinioara, cand petrolul inca se mai gasea in subsolul planetei. Culoarea, un galben fin, trezeste in mintea privitorului dorinta de a calca acceleratia "la blana" si de "a da in gura" automobilului, lucruri ce in anul 2023 nu mai sunt posibile deoarece benzina este rara si scumpa precum vinurile vechi.
  20. Alte cretinitati din tara mea: ... trebuie facuta o lege speciala pentru SLR: http://www.protv.ro/filme/patronul-clubulu...ile=57619#57619
  21. john

    Motociclism

    Ca si asta http://www.protv.ro/filme/motociclist-fara...ile=57429#57429
  22. Am fost si eu de curand pe drumul ala, pacat ca nu il repara un pic macar in cateva locuri. In afara de cateva locuri in care sunt sanse sa atingi, se poate parcurge destul de lejer cu viteza mica. Am vazut multe masini sus, langa cabana Muntele Rosu si cabana Silva, cu garda mai mica decat Tico, Matiz, Dacii, etc
  23. Acum cativa ani era incredibil de prost, si nu cred ca s-a mai rezolvat ceva. In loc sa merg prin Sibiu m-am grabit si pana la urma am facut dublu.
  24. john

    CATERINCA

    Pentru aia 11m trebuie sa o prinda iar pe vecina sa masoare din nou
 

×
×
  • Create New...