O cheama Bubu, nascuta in 1997, din tata necunoscut si mama cu nume istoric. Am adoptat-o temporar, pana imi voi gasi eu o protejata mai inteligenta si EA o familie mai intelegatoare.
Inca de la prima noastra plimbare s-a lasat cu cantec. De emotie, pompa de frana a facut infarct, lasandu-ma sa dau in gol cu dreptu' pe pedala din mijloc. A trebuit sa recurg la mana dreapta pentru a-i lua din avant, prima oprire fiind la mecanic. Doar râmele pe care le-am gasit sub roti cand am miscat-o din loc, pareau mai relaxate.
La trei zile de la inlocuirea pompei emotive, toba finala s-a gandit ca e ignorata si s-a desprins din mijlocie, atarnand in poponetul Bubulinei precum o pu..nga goala atarnata intr-un pom. Bineinteles ca toba a intrat in criza pe o ploaie torentiala, noaptea, cand nici un caine nu-l dadeai afara. Dar eu am fost mandra! Cine mai scotea fum ca mine lateral si sunete de borla, intr-o joi noaptea, pe soseaua Bucuresti-Oltenita?! Un "INSANE" imi mai trebuia pe capota si eram de-a lor!
Am vindecat si toba, dar minunea de a ne intelege perfect nu a durat decat doua zile. Dupa o oprire la benzinarie unde am adapat-o cu 15 litri de hrana zilnica, rezervorul, crezandu-se organ intern precum ficatul, s-a perforat si a lasat sa mi se scurga pe domeniul public din curtea blocului echivalentul a doua zile de munca asidua la primarie. M-am emotionat si eu si am lasat-o sa planga pana s-a usurat. S-a rezolvat cu un transplant de tabla galvanizata, dar am ramas cu sechele: indicatorul de benzina a murit definitiv. Sper sa-l doftoricesc si pe asta, fiindca de frica unei pene a prostului, alimentez in permanenta. S-ar putea sa dam pe rascoale la un moment dat .
Sper sa imi gasesc cat mai repede protejata visata si Bubulina sa se integreze intr-o alta familie. Dupa cum se manifesta, un clan de mecanici i-ar fi mult mai util!