Jump to content
Sign in to follow this  
maximus

Mentalitatile Unor Romani

Recommended Posts

Stiu ca o parte din cei intervievati sunt batrani, insa mi se par jenante reactiile unora, care asteapta ca guvernul, armata, autoritatile locale sa faca totul, de la construitul unor case noi, pana la ridicatul gunoiului din curti. Impresionanta actiunea celor din Lupeni, Harghita, arata ca daca vrei cu adevarat si comunitatea locala se coalizeaza pentru a lupta impotriva efectelor inundatiilor, se poate ajunge departe. Ce ziceti? Cat de adevarata este atitudinea aceasta de a astepta ca statul sa faca aproape totul ?

 

 

 

Inundatiile au scos la iveala doua Romanii: una care pune umarul la treaba, cealalta care asteapta sa-i pice totul din cer Unii romani asteapta ca guvernul, prefectura sau primaria sa vina sa le curete molozul din curti, sa le desfunde santurile, sa le reconstruiasca locuintele. In timp ce ei stau, se uita si spun ca „nu ne ajuta nimeni”, altii pun mana pe lopeti si refac drumuri, repara poduri, isi pun economiile la bataie pentru a-si ajuta vecinii loviti de napasta.

Comunitatile locale au reactionat diferit in fata inundatiilor din acest an, in functie de mentalitati, solidaritatea dintre oameni si gradul de dezvoltare economica.

„Evenimentul zilei” a initiat si va continua sa initieze actiuni de ajutorare a celor loviti de soarta, dar nu poate sustine atitudinea acelora care asteapta sa le pice totul din cer. Sa-i ajute oricine, numai ei nu.

 

Foeni (judetul Timis). 359 de familii stau in corturi si se plang ca nu vor avea la iarna un acoperis deasupra capului. Cu toate acestea, prea putini se grabesc sa dea o mana de ajutor muncitorilor care le ridica locuinte noi pe banii statului.

 

Rastoaca (judetul Vrancea). Dupa inundatiile din iulie, satenii s-au batut pe ajutoare, dar nu s-au intrecut la desfundat santuri. „Sa vina guvernul sa le faca”, se aude vocea locuitorilor care nu si-au scos nici molozul din curti.

 

Lupeni-Farkaslaka (judetul Harghita). La o saptamana de la inundatiile din august, reteaua electrica functiona normal, dupa doua saptamani drumurile erau refacute in intregime, iar la o luna nici nu se pune problema ca vreun localnic sa ramana fara acoperis. Comuna a fost refacuta de sateni, cu sprijinul autoritatilor. 

Axa Foeni-Rastoaca -Lupeni

 

Unii romani asteapta cu mana intinsa, altii isi strang mainile si se ajuta singuri

 

Foeni - Timis - Barbatii stau si se uita

Unii romani asteapta ca primarul, premierul, presedintele, statul sa vina si sa-i salveze, pe ei si bunurile lor. Altii pun mana pe lopeti, ridica stavile, repara poduri, ba chiar isi pun economiile la bataie pentru a-si ajuta vecinii. In cele trei sate luate ca studii de caz, Foeni, Rastoaca si Lupeni, comunitatile locale au reactionat diferit, in functie de mentalitati, coeziune sociala si gradul de dezvoltare economica.

In Foeni, 90% din case au fost facute una cu pamantul in urma viiturii din aprilie. Din totalul de 367 de case aflate in reconstructie, doar opt au fost terminate. 359 de familii din primul sat inundat in Timis locuiesc in corturi ale armatei. Eva Piticariu de 65 de ani a locuit de cand s-a nascut in aceeasi casa. Acum asteapta sa-i construiasca statul alta in locul celei luate de apa. Traieste intr-un cort. Pe jos si-a pus cartoane si covoare tesute. De la ploi apa a imbibat deja cartoanele, iar inauntru mirose a mucegai. Mosul ei are 73 de ani: „Nu s-a reparat nimic unde s-a distrus”.

Apa a luat tot si familiei Boca. „Noi am fost oameni muncitori. Am ajuns saraci lipiti, cersetori si datornici pe la buticuri. Ca mancare n-am mai primit, nici ajutoare si trebuie sa cumparam sa dam mancare la copii”, spune capul familiei, Luca Boca, 69 de ani. Chiar si asa nici unul dintre barbatii familiei Boca nu se duc sa dea o mana de ajutor muncitorilor care le ridica locuinte. Stau si se uita. ( Georgeta Petrovici)

 

Rastoaca - Vrancea - „Sa ne faca guvernul santuri”

 

In comuna Rastoaca, inundatii similare celor din iulie, cand apa se ridicase pana la ferestre, i-ar prinde pe cei 2.500 de oameni la fel de nepregatiti. In sat nu s-a sapat niciun sant de scurgere a apei si nu s-au curatat nici rigolele ramase de pe vremea lui Ceausescu.

Rastoaca este asezata ca intr-o caldare, intre raurile Putna si Milcov. Daca satenii s-au batut pe ajutoarele sosite in sat dupa viitura din iulie, nu aceeasi agerime au avut cand a venit vorba de sapat santurile din fata curtii. „Cine are puterea sa o faca! Daca o fi sa murim, murim si cu santuri! Copiii sa vina, ca ei sunt stapanii, dar is dusi prin lume”, ne-a spus Valerica Negoita, o femeie de 74 de ani, dupa care ne-a intors spatele. „La sapat iti ia 300.000 de lei pe zi si se uita dupa pe soare. Trebuie sa stai cu bata pe ei. Sa vina guvernul sa ne faca! Aveti destula dreptate cu santurile, dar noi suntem prea mici”, a completat Victoria Marin. Oamenii au depozitat malul si molozul de prin curti in fata caselor, in speranta ca va veni cineva si il va duce la groapa de gunoi.

Unii au venit chiar pe la conferintele de presa ale partidelor politice sa reclame ca nu le ia nimeni molozul din curte. Inainte de inundatii edilii au fost luati la rost de oameni ca le strica ulitele cand a fost adus un utilaj sa refaca santurile. (Silvia Vranceanu)

 

Lupeni -- Farkaslaka község, Harghita- Hargita megye Si-au refacut singuri comuna

 

Satenii din Lupeni au fost laudati de Traian Basescu pentru ca s-au mobilizat ca nimeni altii dupa ce comuna lor a fost acoperita de ape in iulie. Ei spun ca nu sunt nici mai buni, nici mai rai decat altii, insa viteza cu care si-au refacut comuna le contrazice vorbele.

Dupa nici o saptamana reteaua electrica functiona normal, cu cea de apa s-a intamplat la fel, dupa nici doua saptamani drumurile erau refacute si nu mai aveau namol in curti. Toate astea se intamplau in conditiile in care apa a ajuns si la sapte metri peste sat in unele zone, 445 de case au fost afectate, in patru sate ale comunei nu s-a putut circula decat cu barca la inceput, iar noua oameni au cazut victime.

Acum, la o luna dupa ce comuna Lupeni a fost lovita de ape, nici nu se pune problema ca vreun localnic sa ramana fara acoperis deasupra capului. „S-a lucrat in primele saptamani cu aproape 80 de masini ca sa scoatem namolul din case in drum, si din drum in afara localitatii. Iar masinile n-au fost de la primarie, au fost ale intreprinzatorilor din comuna care le-au pus la dispozitie gratis pentru asta. Fiecare dintre satele afectate s-a mobilizat singur”, spune Demeny Gabor, primarul comunei Lupeni.

Printre „intreprinzatorii” despre care aminteste primarul se afla si Atilla Demeny, patronul unei firme de transport.

„Dupa ce a venit apa, 12 zile am lucrat de la sase dimineata pana la sase seara, ca orice muncitor, si am pus la dispozitie 15 masini, buldozer, excavator si basculante”, spune el. S-a hotarat sa mai refaca si un pod. ( Liviu Iolu)

 

SURSA: Evenimentul Zilei de astazi. detalii aici

Edited by Shenck

Share this post


Link to post

pai normal, ungurii nu sunt romani. nu stau cu bratele in san.

Share this post


Link to post

oricum, bravo celor ce au pus umarul la treaba. eu deja nu mai compatimesc pe nimeni, sa munceasca. eu cand ma dadeam cu capul de pereti ei isi beau tuica la birt.

Edited by Shenck

Share this post


Link to post

E o chestie generalizata la romani si nu doar cu privire la institutiile statului. Provine in principal din comunism, de la Statul e cel mai tare, statul te intretine, statul te creste, statul iti da casa... etc. Tu doar trebuie sa muncesti acolo ceva... si vine cineva si-ti rezolva restul problemelor. Aici conceptul se imbratiseaza puternic si cu activitatea preferata a romanilor: "frecat menta".

Partea nasoala cu lasa ca trebuie sa ne faca statul, este ca defapt nu ne face statul, ci in general armata si pompieri care sunt compuse din amaratii de soldati care vrand nevrand o fac. Si la sfarsit se gesesc destui dobitoci din presa sa-i i-a la misto ca s-a impiedicat unu in timp ce cara o gaina si a cazut.

Edited by Pedala

Share this post


Link to post

A ramas memorabila faza de la un miting grevist, cand la intrebarea:"De ce sunteti aici, ce revendicari aveti ?", un individ, emblema a capului de locuitor, a raspuns dezarmant de sincer: "Nu stiu, am venit si eu aici ... sa ne dea si noua ceva ... orisicat ... catusi de putin". No comment.

Share this post


Link to post

Subscriu. Comunismul asta intrat in oase 50 de ani are nevoie de alti 50 sa iasa sau N generatii sa moara.

 

La noi individualismul este mort. O mare parte din oamenii care fac ceva (bine sau rau) au ca explicatie reala ca "asa fac toti" sau "asa a zis ala/mama/tata/Gigi". Putini gandesc avand cu adevarat cuvantul "eu" in vocabular (in sensul real).

 

Intrebati un roman de ce a aruncat o hartie pe jos. "Pai ala de ce arunca?" Nu exista gandirea atat de necesara in care fiecare sa stie ca *el* nu trebuie sa arunce. Ce sa mai zic de faptul ca daca e vorba sa ia o hartie pe care nu el a aruncat-o raspunsul va fi 99% "eu?"

 

Imi aduce aminte de o intamplare la Mamaia acum cateva luni. Pentru cei care nu au fost intr-o perioada anume, o forma de produs petrolier/smoala plutea in apa, era spalat la mal si se lipea de oricine calca pe el.

 

Vreau sa va spun ca un nenea neamtu (austriac, ce o fi fost ca nu fac diferenta) a vazut repectiva mazga. Asa ca s-a apucat si a inceput sa e stranga sa le care la gunoi. Cand a vazut el ca era plaja cam mare si gunoiul cam mic, s-a evaporat, a gasit vreo 3 muncitori ai plajei, i-a agatat prin semne cu doua greble si o galeata si au inceput impreuna sa grebleze si sa adune.

 

Am ramas prost. Omul asta, de unul singur, a facut macar vreo 50m de plaja mai curata (ajutat). Stiu ca e o exceptie, stiu ca probabil mult sub jumatate sunt la fel, dar ce m-a uimit a fost nu intentia, ci gandirea individuala. I s-a rupt ca era inconjurat de 23 de milioane de nepasatori. *El* avea ceva de facut.

 

Abia cand o sa avem si noi un procent decent de oameni din setul asta vom scapa de spagi, de nesimtiti dupa tejghele, etc etc. Pentru ca genul asta de oameni nu vor da spaga si genul asta de oameni nu vor mai cumpara daca nu le place servirea.

 

Cand vom fi destui ca el, atunci taranul care nu se misca sa-mi vanda ceva va da faliment. Acum sunt 10 ca el si aduc niste ajutoare. Poate peste niste ani 1000 ca el vor muta un popor sa ajute la inundatii.

 

Concluzia? Genul asta de indolenta este peste tot. Procentul difera. Dar inca sper.

Share this post


Link to post

probabil nu se intampla 100%, dar ma mir sa nu iasa fum fara foc

 

 

Teroriştii de pe RATA de Dărăşti

Răzvan POPA

 

• Sătenii, obişnuiţi cu preorăşeneasca de pe vremuri, îşi apără cu pumnul dreptul de a face blatul • O bătrână de 70 de ani a neutralizat un bodyguard de pe autobuz înfigându-i un ac în fund.

 

 

În august au deturnat microbuzul. Unul i-a pus cuţitul la gât şoferului şi i-a ordonat să meargă la garaj, că voia să o bată pe directoare. Peste câteva săptămâni au dat jos un şofer şi i-au spart gura. Pe urmă s-au antrenat cu picioarele pe tabla maşinii. În septembrie s-au pus de-a curmezişul străzii şi au ţintit microbuzul cu pietre. Unui controlor de bilete i s-a dat „zonă interzisă” în sat. I-au spus: „Dacă mai intri aici îţi luăm capul”. Ca să ştie că nu a fost o simplă ameninţare, omului i s-au aplicat câţiva pumni. La începutul lui octombrie a ieşit toată comuna, cu primarul la înaintare, să confişte un autobuz. Cursa a plecat numai cu poliţia. Acum două zile poliţistul nu a mai venit. Vreo 70 de furioşi au făcut autobuzul zdrenţe. De când s-a privatizat, „RATA” de Dărăşti este o cursă kamikaze. Sătenii din marginea Bucureştiului – obişnuiţi cu RATB-ul preorăşenesc – îşi apără cu pumnii şi cuţitul dreptul de a face blatul.

 

 

 

La 1 iulie, RATB-ul a decis să suspende toate cursele care făceau legătura între Bucureşti şi satele din jur, pentru că îi aduceau mari pagube. Aşa că firmele de transport private au fost invitate la licitaţii, să preia traseele. Cursa de Dărăşti a fost câştigată de cei de la Atlassib, care au mutat în Capitală microbuze de pe liniile internaţionale. „Erau dintr-alea elegante, pe care le folosim la cursele de Germania. În nici o săptămână a trebuit să le retragem, că le făcuseră praf”, spun reprezentanţii firmei. Prima problemă între transportator şi oamenii din Dărăşti nu a fost preţul, ci faptul că trebuiau să plătească. Sătenilor nu le venea să creadă că pentru a fi duşi la Bucureşti sunt obligaţi să scoată din buzunar 10.000 de lei. Un controlor de la Atlassib povesteşte că primul şoc l-a avut când a încercat să le explice celor din Dărăşti că traseul este privat: „Le-am spus – nu sunteţi obligaţi să mergeţi cu noi sau să staţi în staţiile noastre. Puteţi să mergeţi cu alte firme, de la Măgurele. Răspunsul lor a fost scurt: s-au pus pe maşina noastră şi mi-au zis să mă duc dracu’, că ăla e autobuzul lor!”. Angajatul mai spune că toţi colegii săi care au cerut bani pentru bilete au fost luaţi la şuturi. Un şofer nu a vrut să plece decât după achitarea tarifului. Oamenii l-au strâns de gât şi l-au agăţat de uşă. Călătorii care au fost convinşi să plătească biletul s-au răzbunat pe maşini – au rupt scaune, uşi sau au zgâriat tabla. „După ce a dat zece mii, unul s-a pus pe scaun în faţa mea şi a tras de cotiere până le-a smuls. Zicea că are nervi şi nu suportă maşina”, povesteşte un controlor.

 

La o lună de la preluarea traseului firma avea deja o pierdere de 500 de milioane, plus microbuzele avariate. Din cei 20 de kilometri de drum de la Bucureşti la Dărăşti, opt sunt tranşee. Din cauza gropilor, câtorva microbuze le-au căzut motoarele în mers, altora le-au picat uşile ori li s-au rupt arcurile. În septembrie s-a majorat preţul biletului. Când s-a făcut 15.000 de lei cursa, Atlassib-ul a adus bodyguarzi să păzească autobuzele de Dărăşti. Maşinile plecau flancate de echipele de intervenţie. Şi în sat erau posturi de pază să nu dea oamenii cu pietre după autobuz. Atunci s-a răsculat localitatea. O bătrână de 70 de ani a fost eroina Dărăştiului – l-a prins neatent pe şeful bodyguarzilor şi i-a înfipt un ac în fund. Scandalul a continuat. „Unul i-a spus dispecerei că o va lua cu japca dacă nu o să fie maşina în staţie când se va întoarce el de la cârciumă”, povestesc angajaţii Atlassib, care mai spun că cei din Dărăşti văd în autobuzul de 18 tone un fel de taxi – „dacă nu opreşti fix în faţa porţii lui nu te mai spală toată Dâmboviţa”. Controlorii şi şoferii zic că n-au mai auzit asemenea blesteme niciodată. „Mai ales d-alea bătrâneşti. Zic babele ceva cu cenuşă, ochi şi acatiste de te ia cu frică ”, spune un angajat al firmei adus de la Sibiu. „Ăia mai tineri nu blestemă – dau cu pumnul”, zice omul. În septembrie, doi şoferi de pe linia Dărăşti şi-au dat demisia. Un al treilea s-a mutat din firmă, că era chiar din sat şi îi transmiseseră vecinii că o să-i dea foc la casă dacă mai conduce „autobuzul inamic”. Un controlor şi o maşină înmatriculată în Sibiu au interdicţie de a intra în sat. Aşa încât cei din conducerea firmei au luat măsura să îi rotească pe angajaţii care se ocupă de „linia Dărăşti”, ca să-şi revină.

 

Acum câteva zile, transportatorul a mărit preţul la 20.000 de lei cursa. Pe trei luni gaura este de 2 miliarde de lei. A ieşit cu balamuc. Puşi pe mijlocul drumului, sătenii nu au mai vrut să dea drumul la autobuz. A trebuit să vină poliţia să calmeze mulţimea. Autobuzul a plecat cu tabla în valuri de câte picioare primise. O femeie a tras de uşă până a rupt-o şi a căzut cu ea în şanţ. Angajaţii Atlassib spun că şi primarul a venit să facă scandal, ba chiar l-a pocnit pe şoferul cursei.

 

Acum, cursa Dărăşti este şi mai grea. Reclamaţiile şi sesizările sunt colecţionate la postul de poliţie Dărăşti – acolo unde lucrează doar doi agenţi. Într-o săptămână, scaunele autobuzului-kamikaze au fost sfâşiate, iar controlorii au mâncat bătaie cam la două curse. În medie, sunt 3 inşi, plus şoferul, contra a 30-40 de călători nervoşi. Ultima poceală a fost vineri seara când autobuzul a întârziat 18 minute. Un sătean şi-a agăţat plasa de ştergătorul maşinii şi l-a luat la pumni pe un controlor. Motivul – îl deranja că angajatul Atlassib era în costum.

Share this post


Link to post

Macel ce merita aia fereasca dumnezeu. Bgat o interventie sanatoasa in ei de sa nu mai miste unul. Pe de alta parte daca nici asta nu merge da-i dracului de handicapati sa stea in cocina lor de sat si sa nu-si mai plimbe fundurile imputite pana in Bucuresti.

Share this post


Link to post

Îţi vine să vomiţi nu alta. Ce poţi să faci, vorba lui andrei, cu porcii?

Share this post


Link to post

Atitudinea neamtului ala de la mamaie e destul de unica.. provine probabil din vre-un emigrant turc daca e tuciuriu sau rus daca e blond :) Din pacate, atitudinea europeanului este destul de asemanatoare cu a romanului: sa faca statul, statul este closca universala.

In S frantei sunt probleme mari cu incendiile. Toti sunt obligati prin lege sa-si tunda iarba din fata casei, insa putini o si fac, iar daca apare pericolul incendiilor se strang in mijlocul satului si incep sa urle la primarie sa le-o tunda GRATUIT... Legea spune ca in cazul in care iarba nu e tunsa, vine si o tunde primaria pentru un pret de-ti cad plombele. Dupa ce trece incendiul, pun baietii iar de o demonstratie sa nu mai fie facturati ca sa li se tunda iarba...

Nu suntem singurii comunisti din lume, mai sunt si altii doar ca nu-si dau seama si ne privesc de sus, iar noi ii admiram...

Share this post


Link to post

In Stefanesti, localitate langa Pitesti, fosta comuna votata oras anul trecut, s-a infiintat un serviciu ADP cu cativa angajati - localitatea are alimentare cu apa, canalizare, termoficare la cele cateva blocuri.

In timpul inundatiilor de asta vara au fost sate care au avut de suferit si oamenii au fost rugati sa-si curete santurile si rigolele. Raspus: pai de-aia au fost angajati aia (ADP), sa vina sa-mi faca santul!

Cred ca topicul asta poate fi unit cu cel cu "vecini". Comportamentul este acelasi, victima e alta!

Edited by cpop

Share this post


Link to post

ma intreb de ce atlasslib-u nu scoate cursa. oare or fi obligati prin contract?

Share this post


Link to post
pai normal, ungurii nu sunt romani. nu stau cu bratele in san.

 

Draga ticolino in Romania nu exista decat cetateni ROMANI de etnie maghiara si nu unguri. Iar dansii e drept au fost ajutati de maghiari get beget veniti din campia Panoniei cu ajutoare-n bani.

Edited by Lucian79

Share this post


Link to post

da dar ei nu au asteptat totul de la stat ci s-au organizat singuri si s-au ajutat singuri, spre deosebire de multe comunitati romanesti care au asteptat ca totul sa le vina sub nas b-(

Share this post


Link to post

romanii-s romani, ungurii-s unguri, dar si Ministru Delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului ( Laszlo Borbely) e ungur :)

 

apropo maximus.. tu nu esti de pe acolo ? :)

Share this post


Link to post

eu mi-s maramuresean din nordul tarii , in zona fara unguri, da intr-un fel is de acord ca parca is mai gospodari ardeleniii (fie ei unguri, romani sau ce ori fi)

Share this post


Link to post

daca vei compara cu multe sate din botosani, iasi, vaslui, vrancea asa e

daca te uiti spre suceava, neamt nu e chiar asa :)

 

ps: arunca un ochi si la olteni :)

Edited by Tommy

Share this post


Link to post

da ai dreptate in particular, insa per total tind sa cred ca e asa cum zic eu. Cel putin in zona borsa-moisei-viseu e plin de vile, comertul merge si el destul de bine, se investeste (in vile si masini :D ). Is curios cum e in oltenia , nu am fost niciodata pe acolo..

Edited by maximus

Share this post


Link to post

Pe baza declaratiilor soferilor, taxatorilor, etc, pot fi ridicati si inchisi pentru distrugere, atac, etc. Bagati la mititica, sa inteleaga dobitocul ca nu-i mai ara nimeni pamantul daca nu se potoleste. De asemeni, autobuzele noi au in dotare (daca nu se poate monta) camera video cu inregistrare. In baza dovezii se aresteaza si se inchid.

 

2-3 inchisi si se calmeaza lucrurile.

 

Alternativ, facut un sondaj in sat, care e de acord sa plateasca bine, cine nu se muta in satul alaturat. Apoi dat foc la sat.

 

Deh, "dark ages" aveau si ele avantajele lor. Ma intreb daca se mai poate clona Ţepeş.

Share this post


Link to post
da ai dreptate in particular, insa per total tind sa cred ca e asa cum zic eu. Cel putin in zona borsa-moisei-viseu e plin de vile, comertul merge si el destul de bine, se investeste (in vile si masini :D ). Is curios cum e in oltenia , nu am fost niciodata pe acolo..

 

E jale in unele locuri, am fost si in Moldova si in Oltenia... as putea spune ca nicaieri nu-i ca la noi (exceptie valea Prahovei), dar daca mergi din Sinaia spre Targoviste, primul sat de cum treci dealu, zici ca ai trecut in alta lume, nu-i casa mai inalta de 2 m, zici ca esti in evul mediu... te doare mintea.

 

Probabil ca acum or sa-mi sara multi in cap, da' dece credeti ca nimeni in afara de ardeleni nu vrea sa faca o separare financiara a tarii, adica banii platiti de ardeleni la impozit sa ramana in ardeal, iar oltenii, moldovenii, ragatenii sa traiasca din impozitele platite de ei... pentru ca unii ar muri de foame, iar altii ar construii o mica Elvetie.

 

Sa nu credeti am ceva cu vreun cetatean al tarii noastre, ii respect pe toti, atata timp cat lucreaza, doar ca m-am saturat sa platesc in fiecare luna la stat ajutorul de somaj & stuff... mai ales cand sunt multe persoane care stau acasa bine merci ca are grija statul de ei.

 

BTW. Maximus, de unde din Maramures esti?

Share this post


Link to post

no, draga berti, daca 'nicari' nu-i ca la voi, apoi musai ca nu-i

 

'intaleg' ca ai vreo 5 bmw-uri in ograda, si-o casa de de vreo 12 metri 'înalţîme'

 

ps : se presupune ca unii oameni pot depasi etapa patriotismului local, altii nu

ps2: e bine ca tu si maximus v-ati gasit

Edited by Tommy

Share this post


Link to post
E jale in unele locuri, am fost si in Moldova si in Oltenia... as putea spune ca nicaieri nu-i ca la noi (exceptie valea Prahovei), dar daca mergi din Sinaia spre Targoviste, primul sat de cum treci dealu, zici ca ai trecut in alta lume, nu-i casa mai inalta de 2 m, zici ca esti in evul mediu... te doare mintea.

 

E o zicala: omul sfinteste locul.

Sunt destul de plimbat prin tara (de la Satu Mare si Suceava-Iasi, Constanta, Severin, Timisoara ) si nu pot spune ca in Ardeal am vazut numai case mandre. Cred ca nu e fair play sa facem o discutie pe tema "Care regiune e mai ..."

Pana una alta toata tara a rabdat sub comunism o jumatate de secol, asa ca "plecarea" din 90 nu s-a facut de pe picior de egalitate pentru toate localitatile. A intervenit si distrugerea, la propriu, a brumei de industrie care mai sustinea zona rurala, asa ca cei care traiesc acolo nu au acces in primul rand la informatie. Abia ajung ziarele (si alea in functie de apartenenta politica a celui care le aduce), darmite informatie libera, acces la credite sau subventii.

E usor de criticat. E greu de ajutat cu ceva oamenii!

Eu vreau sa instalez un calculator, legat la Internet in magazinul satesc din satul unde s-a nascut taica-meu. Cu link-uri pe ziare online. Si alte informatii. Dar de unde sa iau net acolo!?

Pana acum cei care traiesc din agricultura au fost "subventionati". adica statul le-a platit din costurile de productie. Eu cred ca era un ajutor mai mare sa-i "subventioneze" cu orice altceva decat bani. Dar nu era bine ca ar fi durat ceva timp pana schimba mentalitatea si nu se vota cum trebuie la alegerile imediat urmatoare.

Edited by cpop

Share this post


Link to post

E mare diferenta intre Ardeal si restul Romaniei ..Sigur si Banatul sta bine si as putea zice ca si o parte a Olteniei mi-a lasat o impresie buna !Ce e insa in Baragan e departe de ce vrem noi sa vedem ..Iar Bucurestiul e chiar un loc bun de balamuc!! :wallbanger: ,....Si totul pleaca de la oameni sa nu uitam ca ardfelenii au fost mereu "mai altfel" decat restul nostru ...Din fericire din pacate depinde cum o luati Ardealul se civilizeaza inaintea Romaniei!!!!

Share this post


Link to post

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

 

×
×
  • Create New...